Santul de aparare al fortificatiei turcesti din secolul al XVI-lea a fost descoperit de arheologi in Piata Unirii din Timisoara, in cadrul lucrarilor de reamenajare.
Au mai fost descoperite obiecte ceramice si doua schelete umane, unul de adult, iar celalalt de copil.
Arheologul de la Muzeul Banatului Dragos Diaconescu, care face parte din echipa de cercetare a santierului arheologic din Piata Unirii din Timisoara, a declarat, duminica, ca acolo a fost descoperit santul de aparare al fortificatiei turcesti din secolul al XVI-lea.
Fortificatia turceasca de la Timisoara este mentionata in scrierile istorice, existand si harti vechi cu amplasamentul acesteia, insa arheologii nu vor sapa pentru descoperirea acesteia, intrucat planul de reamenajare nu cuprinde si perimetrul unde ar fi construita cetatea.
Potrivit sursei citate, arheologii au gasit inclusiv bustenii de stejar care protejau santul de aparare construit din bucati de caramida si pamant batut. De asemenea, pe straturile de pamant sapate de cercetatori se poate vedea un strat gros de cenusa, de pe vremea cand Eugeniu de Savoya cucerea cetatea Timisoarei, in 1716.
„Se vede latura exterioara a santului cu apa al fortificatiei turcesti din Timisoara. Se poate vedea un sir de busteni pusi unul langa altul, cel mai probabil lemn de stejar. Aveau rolul de a intari malul santului cu apa, pentru a-l proteja de eroziunea provocata de apa. In anul 1718 armata austriaca executa niste sectiuni transversale prin fortificatiile cetatii turcesti si acum ni se prezinta niste imagini generale despre acest aspect. Este foarte clar ca turcii au intarit cu lemn de stejar marginile atat din exterior, cat si din interior ale santului de fortificatie. In partea sudica se vede valul de pamant al cetatii turcesti, val care era dublat de mai multe randuri de palisade. Acest lucru inseamna garduri mari, facute din busteni, imbracate in lut si vopsite”, a explicat arheologul Dragos Diaconescu.
Arheologii au putut stabili, in urma sapaturilor din Piata Unirii, ca zidul cetatii Timisoara, la momentul cand santul de aparare era functional, adica in secolul al XVI-lea, era alb si a fost construit din lemn si lut.
„Practic, zidul cetatii la momentul respectiv era de culoare alba, fiind construit din lemn si din lut. Putea sa absoarba mult mai bine socul pe care il provocau armele de foc, destul de evoluate la inceputul secolului al XVIII-lea, arme de foc pe care, de altfel, Eugeniu de Savoya le foloseste pe deplin in momentul asediului (in anul 1716 – n.r.)”, a spus arheologul Dragos Diaconescu.
Tot in Piata Unirii din Timisoara au fost gasite si obiecte, printre care vase sau fragmente de vase din ceramica, dar si arme sau unelte.
„Sunt foarte multe obiecte descoperite: ceramica, unelte, arme. Sunt fragmente de ghiulele, cutite care pot fi si unelte casnice si arme. Doua dintre ele sunt de tip briceag. Acum sunt la inventariere, la Muzeul Banatului”, a mentionat arheologul.
Langa Domul Catolic, in Piata Unirii, au fost gasite si doua morminte care dateaza din perioade diferite. Unul dintre scheletele umane descoperite este de adult, iar celalalt de copil.
„Avem doua morminte umane descoperite. Unul de copil si altul de adult. Le-am gasit in apropierea Domului. Nu credem ca a fost un cimitir aici, ele nu dateaza din aceeasi perioada, sunt din perioade diferite. Unul dintre ele este din a doua jumatate a secolului al XVII-lea, iar cel de-al doilea, cel mai probabil din secolul al XVI-lea. Niciunul dintre cele doua nu pastreaza inventar”, a spus Dragos Diaconescu.
Sursa: mediafax.ro