România va acorda Republicii Moldova un sprijin financiar de 15 milioane euro pentru proiecte în domeniul protecţiei mediului şi schimbărilor climatice, bani asiguraţi din fondul nerambursabil de 100 milioane euro alocat în urmă cu doi ani, a anunţat, sâmbătă, premierul Mihai Răzvan Ungureanu.
Decizia a fost adoptată în şedinţa comună a guvernelor României şi Republicii Moldova şi va fi reglementată prin protocol adiţional de modificare a acordului prin care a fost acordat ajutorul nerambursabil de 100 milioane euro.
Premierul moldovean, Vlad Filat, a arătat că există unele „carenţe” în implementarea acestui acord, care vor fi eliminate.
„Trebuie să recunosc că sunt probleme în administrare şi la Chişinău, de aceea am convenit cum înlăturăm aceste carenţe în implementarea acestui acord important pentru Republica Moldova”, a spus Filat.
Într-un comunicat transmis de Guvernul român se arată că necesitatea introducerii problemelor legate de domeniul protecţiei mediului şi schimbărilor climatice s-a impus ca urmare a asumării de către România a obligaţiei de a contribui la finanţarea combaterii schimbărilor climatice pe termen scurt, pentru perioada 2010-2012.
Conform prevederilor Acordului Copenhaga, aprobat la cea de-a 15-a Conferinţă a Părţilor la convenţia Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice, statele dezvoltate se angajează să mobilizeze resurse financiare de aproximativ 30 miliarde dolari în perioada 2010-2012, în vederea finanţării procesului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi de adaptare la efectele schimbărilor climatice în statele aflate în curs de dezvoltare.
În cadrul Consiliului European, România a anunţat că va contribui cu 15 milioane euro pentru perioada 2010-2012, pentru a susţine efortul financiar global al UE.
Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova pentru ajutorul financiar nerambursabil de 100 milioane euro a fost semnat la Bucureşti, la 27 aprilie 2010, şi vizează dezvoltarea cooperării dintre cele două state în domeniile infrastructură de transport, unităţi de învăţământ, asistenţă umanitară acordată în cazul unor situaţii de urgenţă şi sectorul energetic la care se adaugă, conform deciziei de sâmbătă, de la Iaşi, domeniul protecţia mediului şi schimbări climatice.
