In urma cu un secol, taranii romani isi pastrau sanatatea dupa cateva reguli simple. Se considera ca munca ajuta, in vreme ce lenea si trandavia duceau la boala. taranii mancau si dormeau in functie de cat munceau.
Aer curat, casa sanatoasa, uscata, luminoasa, incalzita in timpul iernii, vesminte si incaltaminte potrivite, curatenia corpului, a imbracamintii, mancarea potrivita si indestulatoare, munca potrivita cu puterea si cu varsta, odihna dupa munca si ferirea de obiceiuri rele. Acestea erau principalele sfaturi date taranilor romani pentru mentinerea sanatatii.
„Omul slabanog, cu sanatate subreda, o poate intari, poate deveni un om zdravan daca se hraneste bine, daca tine corpul curat si se fereste de betie si de obiceiuri rele. Ne putem prelungi viata prin traiul cumpatat si regulat” scria in 1902 doctorul I. Felix in cartea „Povete despre starea sanatatii”.
Sanatatea era privita in urma cu un secol drept darul cel mai scump de la Dumnezeu, iar de sanatate aveau parte cei care duceau o viata sanatoasa si de ea erau lipsiti cei supusi viciilor.
Una dintre principalele reguli dupa care se ghidau taranii romani, in urma cu un secol, in mentinerea sanatatii, era cea referitoare la curatenie. Locuinta curata si sanatoasa insemna: „incapatoare pentru toti cei care sed in dansa, daca peretii si pardoseala ei sunt uscate si curate, daca are destula lumina, daca se poate incalzi, daca aerul este curat”.
Bordeiul era considerat locuinta cea mai rea si cea mai nesanatoasa. taranii erau invatati sa arunce resturile din „privata” pe camp, la un loc cu balegarul de la vaci. Resturile erau carate pe ogor „pentru a face pamantul mai roditor”.
Se credea ca omul sanatos isi pierde lesne sanatatea prin trandavie. „Prin munca creste puterea corpului, cu cat omul lucreaza mai regulat, cu atat devine mai voinic, de vreme ce nelucrarea slabeste corpul. Nelucrarea vatama pe langa corp si sufletul” , se mai spunea in cartea scrisa in 1902. taranii erau invatati ca trandavia indeamna la vicii si erau indemnati la munca pentru a se mentine in forma.
Munca era metoda de mentinere in forma recomandata de medici. Se credea ca cei care nu lucreaza multa vreme, isi pierd obiceiul de a lucra. „Oamenii care stau toata ziua la un loc se imbolnavesc, stomacul si inima lor nu lucreaza bine”, se spunea in cartea de acum un secol. Medicul atragea atentia ca si munca in exces poate fi vatamatoare pentru sanatate.
Ca sa se fereasca de raceli si alte bolile specifice sezonului rece, recomandarea medicului era „paza contra frigului si umezelii”. „Bolile provenite din mancari si bauturi le preintampinam mancand si band regulat si cu masura, ferindu-ne de mancaruri stricate si de bauturi mai imbatatoare. Bolile provenite din necuratenie le prevenim daca ingrijim corpul, vesmintele, locuinta, satul. De bolile molipsitoare ne ferim, tinandu-ne departe de oamenii bolnavi sau casele infestate”, mai scria doctorul in cartea de la 1902.
in urma cu un secol, mediul ii sfatuia pe romani sa nu doarma mult pentru ca „somnul prelungit ne slabeste in loc a ne intari”. Copiilor li se recomandau 9 sau 10 ore de somn, iar barbatilor in putere care munceau la camp, 7 sau 8 ore. taranul erau invatat sa se hraneasca potrivit cu munca pe care o face. „Mamaliga singura cu buruieni cu verdeturi nu da putere, nu face pe muncitor destoinic pentru lucrari obositoare, ci numai mancarurile mai hranitoare; carne, peste, oua, lapte, branzeturi, fasole, mazare, linte”, mai spunea medicul I Felix, scrie bzi.
