Gabriela Firea, primarul Capitalei, a fost recompensata cu titlul de „Business Woman of the Year”, in cadrul unei gale care a scos in evidenta meritele si altor femei obisnuite sa aiba succes in viata. Jurnalistii de la RISE au descoperit prima afacere de succes din dreptul Gabrielei Firea. Este o afacere simpla, profitabila, dar necunoscuta, din biografia celei care conduce astazi Bucurestiul.
In primavara lui 1996, primarul general al Capitalei si sotul ei de atunci, Rasvan Firea, au castigat 23.700 de USD, speculand naivitatea unei femei in varsta de 90 de ani. Batrana se numea Lucia Rauwolf si traia, de mult timp, in exil – la capatul catorva decenii de persecutii politice la care ii fusese supusa familia.
1996 a fost un an agitat. in luna mai, presa ii ridiculiza narcisismul lui Adrian Nastase si il acuza pe Mircea Cosea ca furase banii bancii Columna. Urmau alegerile locale, iar Alianta Civica organiza colocvii la Teatrul de Copii „Ion Creanga”, cu titlul „Dialog cu si despre Victor Ciorbea” – pregatind candidatura acestuia la Primaria Capitalei.
Cursul dolarului era 2.946 de ROL si crestea continuu, de la zi la zi.
Piata imobiliara nu era raiul care avea sa devina zece ani mai tarziu, dar pulsa deja prin mii de supape, aglomerand paginile de mica publicitate ale ziarelor generaliste.
O garsoniera de pe Bulevardul Unirii costa 12.500 de USD, iar un apartament cu trei camere de pe Calea 13 Septembrie se vindea cu 18.700 de USD.
In 1996, Gabriela Firea lucra ca ziarista la Televiziunea Romana. Era casatorita de trei ani cu omul de afaceri Rasvan Firea si locuia in cea mai buna zona a Bucurestiului, pe Bulevardul Primaverii.
Pe 21 mai 1996, sotii Firea au cumparat de la o batrana pe nume Lucia Rauwolf un teren liber, de 300 de mp, situat in cartierul in care ei traiau, amplasat chiar vizavi de fostul palat al lui Nicolae Ceausescu.
O saptamana mai tarziu, pe 28 mai, au vandut terenul mai departe, mult mai scump, unui afacerist sirian.
Bilantul celor doua tranzactii, despartite de numai sapte zile, a fost urmatorul: au cumparat cu 180.000.000 ROL (61.100 USD), au vandut cu 250.000.000 ROL (84.860 USD), au castigat 70.000.000 ROL (23.760 USD).
in 1996, 23.760 USD, profitul sotilor Firea in urma acestei afaceri, facute fara nicio bataie de cap, erau bani cu o putere de cumparare foarte mare.
Cu ei se putea achizitiona un apartament cu trei camere, in zona centrala, pe Calea Calarasi, doua garsoniere pe Bulevardul Unirii sau doua apartamente cu cate trei camere in Militari sau in Rahova.
Preturile piatei imobiliare din mai 1996.
RISE Project a scris despre cele doua tranzactii ale familiei Firea si acum doi ani, fara sa aiba, la data aceea, cifrele celor doua acte de vanzare-cumparare, ci doar informatia legata de rolul de agentie imobiliara pe care l-au jucat sotii Firea.
Ce declara actualul primar in urma cu doi ani
Declaratia Gabrielei Firea, acum doi ani, la intrebarile RISE, a fost urmatoarea: „in `96, locuiam cu sotul meu, Rasvan Firea, pe strada Primaverii si lucram ca reporter la TVR. Nu ma ocupam cu afaceri. Din cate imi aduc aminte, sotul meu a cumparat acel teren de la o vecina, care voia sa dea banii obtinuti copiilor. Apar si eu ca vanzator doar pentru ca bunurile dintr-o casatorie sunt comune. Nu m-am ocupat de negociere, tranzactie etc. Ulterior, probabil ca sotul meu a vandut terenul pentru ca e posibil sa fi avut nevoie de bani la firma lui. Nu cunosc. Va asigur ca totul a fost legal”.
Pe terenul cu care a jonglat familia Firea s-a construit, in cele din urma, un bloc de apartamente.
1996 a fost al nouazecilea si ultimul an de viata al Luciei Rauwolf, nonagenara pe seama careia familia Firea s-a umplut de bani.
In ciuda numelui ei cosmopolit, cu rezonanta anglo-saxona, Lucia Rauwolf era, de fapt, o machedoanca din Oltenia.
Se nascuse in 1906 si era fiica academicianului Dimitrie Caracostea (1879-1964), fondator al Institutului de Etnografie si Folclor, ministru al Educatiei in 1940 si detinut politic in timpul comunismului.
Fusese botezata de scriitorul Gala Galaction, bun prieten cu tatal ei, si il avusese nas de cununie pe istoricul Nicolae Iorga, in a carui coordonare lucrase.
In anii 1960, publicase, sub numele de casatorie, Lucia Protopopescu, cateva carti despre Ion Budai-Deleanu si despre primii ani ai invatamantului romanesc din Transilvania – carti citate si astazi, chiar daca se mai gasesc doar in anticariate.
Ramasa vaduva, emigrase in Republica Federala Germania, in 1980. inainte de a-i da voie sa iasa tara, regimul comunist a obligat-o sa doneze statului un teren de pe Bulevardul Primaverii, pe care il mostenise de la sotul ei, Emil Protopopescu, decedat in 1978.
Citeste mai mult pe RISE
