In anii ’70, pe vremea cand lucra la Stanford Research Institute (Institutul de Cercetari al Universitatii Stanford), unde participa la cercetarile psihotronice (psihotronica este o disciplina ce studiaza interactiunile psihice la distanta si fenomenele extrasenzoriale, care sunt denumite si fenomene PSI) finantate pe ascuns de catre CIA, Ingo Swann a fost contactat pentru o misiune inca si mai exotica.
Dupa ce a realizat o sedinta de vedere la distanta (remote viewing ˗ este vorba de un fenomen de ubicuitate paranormala care ii permite fiintei in cauza sa fie si sa se manifeste intr-un mod constient in doua locuri deodata) a planetei Jupiter pentru Stanford Research Institute (SRI) inainte ca sondele Pioneer 10 si Voyager 1 si 2 sa ofere informatii despre aceasta planeta, el a cunoscut intr-adevar un misterios domn Axelrod, care avea sa ii propuna o anumita misiune secreta.
Personaj greu de incadrat in vreun tipar, Ingo Swann este cunoscut drept un spion psihic care a colaborat cu CIA si cu alte agentii guvernamentale americane in anii ’70, in particular in cadrul Proiectului „Stargate“ (numele de cod al unuia dintre subproiectele realizate de catre Guvernul Federal al Statelor Unite pentru a investiga aplicabilitatea militara a fenomenelor psihice paranormale, proiect in cadrul caruia personalul militar era antrenat pentru a practica spionajul psihic), sub conducerea fizicienilor Russel Targ si Harold Puthoff de la Stanford Research Institute (SRI). El este, de asemenea, initiatorul unei metode de vedere la distanta bazata pe utilizarea coordonatelor geografice, conform yogaesoteric.net.
Impresionantele lui succese in descrierea precisa a tintelor indepartate au atras atentia unor grupuri inca si mai oculte din cadrul serviciilor secrete si, mai ales, au atras atentia unei neobisnuite echipe despre care este vorba in paginile care urmeaza.
Cum si-a proiectat corpul pe Jupiter
Inainte de aceasta, Ingo Swann era un artist, un pictor care a plecat din orasul natal Colorado pentru a se stabili la New York. Fiind inzestrat cu anumite capacitati extrasenzoriale, cum ar fi cea de proiectie in afara trupului, el a colaborat cu doctorul Karlis Osis in cadrul renumitei American Society for Psychical Research (ASPR) in anul 1972. Reusitele lui in acest domeniu au ajuns la urechile cercetatorilor de pe Coasta de Vest si astfel Swann a fost solicitat de catre echipa de la Stanford Research Institute pentru a-i fi testate capacitatile psihokinetice si de vedere la distanta. Cu patru luni inainte de septembrie 1973, cand NASA a inceput sa primeasca primele date de la sonda Pioneer 10, ce fusese lansata cu cateva luni in urma in scopul de a studia, printre altele, planeta Jupiter, Ingo a realizat, in simultaneitate cu un alt clarvazator aflat la o departare de 3200 de kilometri, o experienta de vedere la distanta pe aceasta planeta.
El a reusit sa isi proiecteze corpul astral si simturile astrale pe planeta Jupiter si sa ii descrie cu acuratete numeroase caracteristici, dintre care cele mai multe au fost ulterior confirmate: existenta unui invelis de hidrogen; manifestarea unor furtuni si tornade; existenta unor inversiuni de temperatura; configuratia si culoarea norilor; predominanta culorii portocalii a acestora; prezenta cristalelor de gheata in atmosfera; existenta benzilor de cristale de amoniac si metan, ce reflecta undele radio; manifestarea unor aurore magnifice in interiorul unor nori; existenta unui inel planetar in interiorul atmosferei; prezenta unor elemente si a unor compusi chimici sub forma lichida (descoperirile oamenilor de stiinta au confirmat existenta hidrogenului lichid); existenta unui mare lant muntos – informatie inca neconfirmata, dar care este posibil sa fie adevarata caci, desi Jupiter este format in cea mai mare parte din gaze, masuratorile au aratat ca el ar putea avea un nucleu solid de cateva zeci de ori mai mare decat Pamantul.
