Originar din India, busuiocul (Ocimum basilicum) este o planta despre care se spune ca aduce noroc si sanatate. Busuiocul poate fi folosit in mai multe moduri pentru organism. Infuzia se prepara dintr-o lingura de planta uscata si maruntita la 200 ml apa clocotita. Se acopera vasul 10 minute, se strecoara. Se beau doua ceaiuri caldute pe zi, cu inghitituri rare, dupa mesele principale.
Are efecte in disfunctii stomacale, insomnii, nervozitate, migrene, angina pectorala, diaree, colici intestinale si balonari. Combate greata si senzatia de voma.
Stimuleaza pofta de mancare, scade febra. Decoctul de busuioc se poate folosi ca apa de gura sau in gargare contra leziunilor bucale, afte, faringite, angine.
Un pumn de planta la 250 ml apa rece, se fierbe doua minute, se infuzeaza cinci minute, se strecoara. Macerat: patru lingurite de busuioc in apa. Se lasa la macerat la rece opt ore, apoi se filtreaza. Se bea pe stomacul gol, dimineata.
Este considerat un adevarat elixir al tineretii, recomandat in cazurile de imbatranire prematura, tulburari de menopauza, andropauza, sterilitate, frigiditate.
Alifie: 20 g planta se amesteca cu 30 g ceara alba, 30 g seu de oaie, 30 g terebentina, 60 g colofoniu si 90 g untura de porc. Se pun la foc slab pana se topesc. Se toarna in cutii de plastic. Se alica pe rani cu puroi, buze crapate, calcaie crapate, scabie, ulceratii infectate.
Cataplasme: frunzele proaspete, zdrobite, aplicate pe rani, ulceratii, favorizeaza vindecarea lor. Cu frunze proaspete se pot freca locurile intepate de insecte. Se aplica pe frunte, in cazul durerilor de cap.
Busuiocul este indicat pentru tenul gras daca e aplicat sub forma de comprese cu infuzie, arata efemeride.