Pestera Izverna este una dintre cele mai renumite rezervatii speologice din Europa. A devenit celebra, si cautata de straini, dupa ce Jacques Yves Cousteau a realizat, prin galeriile ei, un film pe care l-a prezentat in sectiunea „Explorari ale secolului XX’ din serialul „Muzeul Smithsonian din Washington”.
In tara, pestera a devenit cunoscuta dupa 1989 cand, in zona, au inceput sa apara niste harti cu presupuse comori ascunse in adancuri.
Situata in muntii Mehedintiului, la altitudinea de 600 de metri, pestera Izverna este plina de mistere. Legenda spune ca imparateasa Maria Tereza ar fi scufundat int-un lac al pesterii un depozit de argint apartinand Imperiului Austro – Ungar. Folclor sau nu, se spune ca si tezaurul national al Serbiei ar fi fost ingropat aici, in vremea in care cei doi printi mostenitori, Milan Obrenovici si Mihail, isi revendicau tronul, in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, comoara fiind transportata cu 80 de care cu poveri.
De-a lungul ultimilor 150 de ani, in satele din Muntii Mehedintiului au aparut zeci de povesti legate de comoara sarbilor. Acestea sustin ca, dupa ce mesterii au amenajat patru incaperi in care au depozitat-o, soldatii i-au omorat pentru a pastra secretul, iar ei, la randul lor, au fost otraviti si aruncati intr-un hau din care acum izvoraste vana unui izvor.
Cercetarea a fost facuta pe o portiune de 200 metri, a carei descriere a publicat-o in 1914. in anul 1951, P. A. Chappuis si A. Winkler au facut o descriere mai amanuntita a galeriei cercetate, iar in perioada 1964-1967, V. Decou a facut aici cercetari de biospeologie mai amanuntite, urmat fiind, in 1973, de C. Goran care a si reusit sa intocmeasca primul plan al pesterii. in 1979, o echipa a Cercului speologic ,,Focul Viu’ , condusa de S. Roata, a recartat pestera, descoperind galerii noi, lungimea acestora fiind apreciata la 1.800 metri.
Multe dintre aceste enigme nu pot fi descifrate nici astazi, cand exista mijloace tehnice ultramoderne pentru explorari. in multe puncte exista capcane, porti din stanci care se inchid si se deschid, lasand apa subterana sa inunde galeriile, tavane si pereti care in aparenta se prabusesc spre curiosii ajunsi in adancuri. in anul 1980, Florin Paroiu si Costel Vanau, pionieri ai scufundarilor din Romania, au fost primii care au strabatut tainicul Sifon Verde, lung de 50 de metri, apoi Sifonul Galben, dar nu au putut trece de Sifonul Negru, cel mai mare din Romania, avand peste 400 metri lungime si o denivelare/cascada de 40 metri.
Astazi, izvorul alimenteaza cu apa potabila localitatile din aval. in subteran, in galeria principala adica, se patrunde din exterior printr-o poarta cu dimensiunile de 4×3 metri. Se escaladeaza cateva marmite, apoi se ajunge printr-un coridor la cateva lacuri cu apa de infiltratie, adanci de 75 centimetri. Dupa ce mai parcurgi in jur de 50 metri, iti apare in cale un lac in toata puterea cuvantului, cu valuri, numit Lacul Verde, care iti da senzatia ca ai ajuns pe un alt taram, intr-o lume paralela. Pe acesta nu-l poti strabate decat cu barca pneumatica, sustin speologii.
In ultimii 50 de ani, pestera si-a cerut tributul. Multi curajosi si-au pierdut viata in adancurile ei. Pe 15 noiembrie 2002, speologii maghiari Pazmendy Lorand (41 de ani) si Szighety Gyorgy (37 de ani) au disparut in adancuri, atrasi de un miraj, o lumina palida, ca un magnet. Cand au ajuns in apropierea ei, au fost atrasi de o forta nevazuta, dusi in adancuri si inecati. La toate acestea fusesera martori colegii lor din grupul de speologi care venisera de la Budapesta, Bucuresti si Drobeta Turnu Severin ca sa stabileasca un nou record in materie de scufundari subacvatice in pestera, noteaza tvr.