Planeta se apropie de punctul in care nu va mai putea sustine viata fara a suferi daune ireversibile. Peste 15.000 de oameni de stiinta din 184 de tari au semnat un apel impotriva degradarii catastrofale a mediului, intr-o initiativa de o amploare fara precedent, informeaza Le Monde si Europe1.
„Punere in garda pentru omenire: al doilea avertisment”. Aceasta este semnalul de alarma solemn pe care mai mult de 15.000 de oameni de stiinta din 184 de tari l-au publicat luni 13 noiembrie in revista BioScience. Biologi, fizicieni, astronomi, chimisti sau agronomi, specialisti in clima sau oceane, zoologie sau pescuit, autorii avertizeaza impotriva distrugerii rapide a naturii si asupra pericolului de a vedea omenirea impingand ”ecosistemele dincolo de capacitatea lor de a mentine firul vietii”.
Textul lor cere factorilor de decizie si responsabililor politici sa faca tot posibilul pentru ”a opri distrugerea mediului inconjurator” si a evita agravarea epuizarii ”serviciilor” furnizate de natura omenirii. ”Pentru a evita un dezastru pe scara larga si o pierdere catastrofala a biodiversitatii, omenirea trebuie sa adopte o alternativa mai durabila ecologic decat practica ei este astazi”.
Amploarea sustinerii acestui avertisment reflecta o preocupare in toate disciplinele stiintelor experimentale. Apelul celor 15.000 de oameni de stiinta este, pana in prezent, textul publicat de o revista stiintifica care a adunat cel mai mare numar de semnatari.
Aceasta este a doua oara cand „oamenii de stiinta din lume” transmit un astfel de avertisment omenirii. Primul apel de acest gen, publicat in 1992, dupa Summitul Pamantului de la Rio (Brazilia), a fost aprobat de aproximativ 1.700 de cercetatori, intre care o suta de laureati cu Nobel. Textul schita inca de atunci un raport nelinistitor privind situatia existenta si incepea cu urmatorul avertisment: ”Fiintele umane si lumea naturala sunt pe o traiectorie de coliziune”. Ei sustineau ca impactul activitatilor umane asupra naturii ar duce, probabil, la „mari suferinte umane” si la „mutilarea planetei in mod iremediabil”. Acest prim apel nu a fost urmat de efecte. Un sfert de secol mai tarziu, traiectoria nu s-a schimbat.
Disponibilitatea apei potabile, defrisarile, numarul redus de mamifere, emisiile de gaze cu efect de sera: in legatura cu toate acestea luminile sunt aprinse pe rosu, iar raspunsurile din 1992 sunt dezamagitoare, cu exceptia unor masuri internationale luate pentru stabilizarea stratului de ozon in stratosfera, semnaleaza cei peste 15.000 de oameni de stiinta.
„in curand, va fi prea tarziu pentru a inversa aceasta tendinta periculoasa”. „Omenirea nu face ceea ce trebuie facut urgent pentru a proteja biosfera amenintata”, spun autorii declaratiei.
„in acest document, noi am analizat evolutia situatiei in ultimele doua decenii si am evaluat raspunsurile umane prin analizarea datelor oficiale existente”, a explicat Thomas Newsom, profesor la Universitatea Deakin din Australia, coautor al declaratiei. „in curand, va fi prea tarziu pentru a inversa aceasta tendinta periculoasa”, insista el, citat de Europe1.
Semnatarii considera ca marea majoritate a amenintarilor identificate anterior se mentin si ca „cele mai multe se inrautatesc”, dar ca este inca posibil sa inversam aceste tendinte pentru a permite ecosistemelor sa redevina durabile. De 25 de ani, cantitatea de apa potabila disponibila in lume pentru fiecare persoana a scazut cu 26%, iar numarul zonelor moarte din oceane a crescut cu 75%.
De asemenea, apelul citeaza pierderea a aproape 120,4 milioane de hectare de terenuri forestiere transformate in cea mai mare parte in terenuri agricole, precum si cresterea semnificativa a emisiilor de dioxid de carbon (CO2) si a temperaturilor medii globale. Acesti oameni de stiinta consemneaza, de asemenea, cresterea cu 35% a populatiei lumii si reducerea cu 29% a numarului de mamifere, reptile, amfibieni, pasari si pesti.
Printre masurile recomandate, autorii apelului sugereaza crearea mai multor rezerve naturale terestre si marine, legi mai puternice impotriva braconajului si restrictii mai severe asupra comertului cu produse ale vietii salbatice. Pentru a stopa cresterea populatiei in tarile in curs de dezvoltare, ei sustin o mai mare generalizare a planificarii familiale si a programelor de educatie a femeilor. Semnatarii sustin, de asemenea, masuri pentru a incuraja un regim alimentar bazat mai mult pe plante si adoptarea pe scara larga a energiilor regenerabile si a altor tehnologii ecologice.
Sursa: Agerpres
