OMUL VITRUVIAN, realizat de Leonardo da Vinci in 1490, nu este perfect, potrivit unui studiu al cercetatorilor britanici de la Imperial College London.
- Leonardo Da Vinci: DETALIU uimitor DESCOPERIT in Cina cea de Taina
- Autoportretul lui Leonardo da Vinci ar putea sa dispara de pe hartie
- Ce arme aveau de fapt soldatii de teracota: “Sunt cu 2.000 de ani inaintea epocii lor”! VIDEO
Desenul este considerat in zilele noastre drept una dintre cele mai bune exemplificari ale „omului perfect” si reprezinta, totodata, una dintre cel mai usor de recunoscut schite din lume, informeaza dailymail.co.uk.
Potrivit unui studiu recent, „Omul vitruvian”, desenat de Leonardo da Vinci in 1490, este totusi „uman”.
O umflatura neobisnuita din zona abdominala a modelului care a pozat pentru Da Vinci i-a determinat pe oamenii de stiinta sa afirme ca acel barbat suferea de o forma severa de hernie – care ar fi putut chiar sa ii aduca moartea.
Desenul, realizat in cerneala si creion pe hartie, prezinta silueta unui barbat gol, in doua pozitii suprapuse, cu mainile si picioarele intinse, inscrise intr-un cerc perfect, care la randul sau este desenat peste un patrat.
Desenul si textul adiacent sunt uneori denumite „canoanele proportiilor” sau, mai rar, „proportiile omului”.
Desenul are baza corelatiile dintre proportiile ideale ale trupului uman si geometrie, descrise de Vitruvius, un arhitect din Roma Antica, in al treilea volum al tratatului sau „De Architectura”, de care Leonardo da Vinci era extrem de interesat.
Modelul desenat de da Vinci, cunoscut si sub numele „Omul vitruvian”, a ajuns sa fie considerat ulterior, de-a lungul veacurilor drept un etalon al „omului perfect”.
Totusi, Hutan Ashrafian, profesor la Imperial College of London, este de parere ca modelul suferea de o afectiune majora, grava.
El crede ca o umflatura aflata in partea stanga a cavitatii abdominale ar fi un semn ce atesta faptul ca acel barbat suferea de hernie inghinala.
Cauzata de o protuzie a continutului din cavitatea abdominala in canalul inghinal, aceasta afectiune apare la 27% dintre barbati si la 3% dintre femei.
Studiul sau a fost publicat in revista medicala Hernia.
Hutan Ashrafian spune ca medicii din acea perioada erau la curent cu astfel de afectiuni.
„Herniile inghinale erau prezente in timpul Renasterii, iar medicii si chirurgii de atunci, precum Antonio Benivieni, au descris mai multe tipuri de hernie, la Florenta, in acea vreme”, a explicat autorul studiului.
In al treilea volum din tratatul sau „De Architecturas”, Vitruvius scria:
„Daca un barbat este asezat pe jos, pe spate, cu mainile si picioarele intinse, iar doua compasuri sunt centrate in ombilicul sau, atunci degetele de la mainile si de la picioarele sale vor atinge circumferinta unui cerc perfect, realizat prin unirea acelor puncte. Si, chiar daca trupul uman pare sa deseneze astfel o forma circulara, se poate obtine si un patrat perfect care sa fie inscris in el”.
Leonardo da Vinci credea ca omul reprezinta un microcosmos al Universului si era convins ca desenele sale demonstreaza aceasta teorie.
El a scris intr-un jurnal al sau in jurul anului 1492 urmatoarea fraza:
„Oamenii din Antichitate spuneau ca omul este o lume in miniatura; si cu siguranta acest nume este bine acordat, pentru ca la fel cum lumea este compusa din pamant, apa, aer si foc, trupul uman aduna aceste elemente pe pamant”.
Desenul „Omul vitruvian” este conservat la Gabinetto dei disegni e stampe din cadrul Gallerie dell’Accademia din Venetia.
Ca majoritatea desenelor pe hartie, el este expus in public doar ocazional.
Cunoscut atat datorita inventiilor sale, precum masina, submarinul, bicicleta, costumul de scafandru, scara rulanta, cricul, arcul, elicopterul, planorul, parasuta, tancul, tunul, catapulta si multe altele, precum si datorita studiilor de anatomie care au dus la descoperirea unor detalii fascinante despre simetria corpului uman, cel mai reprezentativ desen in acest sens fiind „Omul Vitruvian”, Leonardo da Vinci este considerat un geniu universal si o personalitate care a trait inaintea vremurilor sale.
Modul de gandire si descoperirile sale continua sa uimeasca si in prezent, dupa aproape 500 de ani de la moartea sa.
Sursa: mediafax.ro
