Date genetice prelevate de la ramasite apartinand a sapte persoane care au trait in urma cu cateva secole in provincia KwaZulu-Natal din Africa ofera o noua si interesanta dovada potrivit careia specia noastra, Homo sapiens, ar fi mai ‘varstnica’ decat se credea pana acum, informeaza Reuters.
Oamenii de stiinta au anuntat, joi, ca au secventionat genomurile a sapte indivizi, printre care se numara ramasitele unui baiat, care au trait ca vanatori-culegatori in zona golfului Ballito, in urma cu aproximativ 2.000 de ani. in urma analizei, ei au putut estima ca separarea liniei de evolutie dintre Homo sapiens si grupurile omului primitiv s-a petrecut in urma cu 260.000 — 350.000 de ani in urma.
Pana recent exista credinta predominanta potrivita careia specia Homo sapiens a aparut cu circa 200.000 de ani urma.
Cercetarea recenta si fosilele descoperite in Maroc — eveniment anuntat in luna iunie — indica o origine mult mai veche.
Homo sapiens a aparut in peisajul african dupa milioane de ani de evolutie umana care a cuprins o separare de linia de evolutie, petrecuta acum 600.000 — 700.000 de ani si care a condus la formarea oamenilor de Neanderthal, o specie disparuta. Perioada dintre acea separare si pana la aparitia speciei noastre a avut o importanta deosebita.
”in aceasta perioada este posibil sa se fi petrecut unele modificari genetice care ne-au facut sa fim ceea suntem astazi, diferiti de, spre exemplu, oamenii de Neanderthal”, a declarat geneticianul Mattias Jakobsson de la Universitatea Uppsala din Suedia, coresponsabil in cadrul cercetarii publicate in jurnalul ”Science”.
”Reconstructia istoriei indepartate a aparitiei omului in Africa prinde din ce in ce mai mult forma odata cu coroborarea noilor informatii obtinute in urma datarii fosilelor gasite recent, precum cele din Maroc, a datelor arheologice provenind din Epoca de Piatra si a ADN-ului uman, relevandu-se astfel perioade interesante din trecutul nostru evolutionar”, a adaugat Marlize Lombard, profesoara de arheologie la Universitatea din Johannesburg, coresponsabila in cadrul studiului.
Descoperirile realizate in Maroc, anuntate in luna iunie de alti oameni de stiinta, au constat in cranii fosile, oase de membre si dinti, cu o vechime de circa 300.000 de ani. Ulterior s-a dovedit ca acestea apartin unor indivizi din specia Homo sapiens.
”Datarea acelor fosile, la 300.000 de ani, coincide cu noua noastra estimare privind aparitia Homo sapiens. Acestea infatiseaza o combinatie de trasaturi moderne si stravechi, ce ar putea indica o faza de tranzitie”, a adaugat Lombard cu privire la ramasitele gasite in Maroc.
Cercetatorii au concluzionat ca un craniu partial de acum 260.000 de ani, gasit in Florisbad, Africa de Sud, apartine de asemenea unui reprezentant al speciei Homo sapiens.
Exista un larg consens in randul oamenilor de stiinta potrivit caruia Homo sapiens isi are originile in Africa. insa, descoperirile recente au indicat ca specia noastra nu a aparut intr-o singura regiune, cum ar fi in estul Africii, ci in zone multiple — asa-numita origine pan-africana, mult mai complexa, ce pare a fi sustinuta de noile cercetari genetice, mai noteaza sursa citata.
Sursa: Agerpres
