Medicii psihiatri trag un nou semnal de alarma in ceea ce priveste evolutia bolilor psihice in Romania. Astfel, cu 1100 de bolnavi psihici la suta de mii de locuitori, Romania se afla pe locul 3 intr-un clasament care include 23 de tari europene.
Pe parcursul ultimilor ani, numarul cazurilor de afectiuni psihice inregistrate in sistemul medical (la externare) aproape ca s-a dublat. In realitate insa, numarul tulburarilor psihice este semnificativ mai mare si se intinde pe o paleta larga, de la sfera tulburarilor usoare anxios-depresive, atacuri de panica, dependenta de alcool si substante, la psihoze, boli endogene, de coloratura afectiva sau schizofrenie.
Datele OMS releva ca intre 9% si 10% dintre locuitorii Romaniei sunt diagnosticati cu depresie, intensitatea acesteia variind de la o depresie usoara reactiva unor triggere psihologice de tipul probleme conjugale, financiare, dificultati sau disponibilizari la locul de munca mergand pana la episoade depresive majore ce pot supra-adauga fenomenologie psihotica, in care aspectele genetice, antecedentele familiale si personale si perturbarile neuromediatorilor chimici constituie fundalul fragilizarii psihice.
„Psihiatria moderna, desi centrata pe studii de tip Evidence-Based-Medicine, nu trebuie sa anuleze dimensiunea spiritualitatii si stabilirea comunicarii autentice cu un Eu aflat in suferinta mintala” a declarat Simona Trifu, medic psihiatru la UMF Carol Davila. Aceasta a tinut sa precizeze ca „un psihiatru ce va functiona exclusiv ghidat de interviuri clinice structurate sau semistructurate, gandind exclusiv in plan farmacologic al perturbarii neurotransmitatorilor, este prins in capcana „debarasarii” de durerea provocata la contactul cu bolnavul psihic si astfel, desi o disciplina eminamente medicala, psihiatria trebuie sa ramana „sacra si empirica” dominata de comunicarea la cel mai profund nivel al umanului”.
Actualmente in Romania a crescut semnificativ adresabilitatea celor aflati in suferinta catre specialisti din aria „psi”. Specialistii psihiatri considera ca „datorita temerii de eticheta diagnostica si de stigmatul social, multi pacienti se adreseaza intai psihologului si nu psihiatrului – astfel exista necesitatea unei pregatiri psihiatrice temeinice a psihologilor clinicieni si a psihoterapeutilor in ceea ce priveste identificarea problemelor psihiatrice si a patologiei majore”.
