In traditiile noastre culinare salata are o pozitie bine definita: completeaza felul principal, aduce legumele proaspete sau murate langa carne sau fainoase precum cartofii sau fasolea, spune nutritionistul Mihaela Bilic.
„In principiu cand spui salata te gandesti la ceva usor, dietetic, negatit. Insa mai exista un tip de mancaruri, pe care tot salate le numim, care sunt mai degraba adevarate capcane pentru silueta: salata de boeuf si cea orientala, icrele si salata de vinete. In acest context ideea de dietetic poate fi uitata din cauza abundentei uleiului, iar ele sunt de fapt aperitive consistente sau chiar feluri de baza.
Pe alte meleaguri salata este vazuta ca un element care sa te ajute sa te saturi mai repede, deci sa mananci mai putin, asa ca se consuma simpla, in deschiderea mesei.
Principiul e simplu: legumele proaspete sunt bogate in apa si fibre, necesita un pic de timp pentru a fi mestecate si umplu o parte din stomac, astfel incat sa ramana mai putin loc pentru ce va urma.
Daca ne gandim ca e nevoie de 15 min ca sa simtim ca ne-am saturat, conteaza ca macar 5 min din ele sa fie „pierdute” rontaind frunze, morcovi, rosii, castraveti sau ardei gras. Orice fel principal care urmeaza dupa o salata va fi consumat cu mai putina lacomie si portia poate fi mai mica, luand in considerare ca burta e partial umpluta cu apa.
Daca francezii incep masa cu o salata, romanii o incep cu o ciorba, insa obiectivul e acelasi: un preparat dietetic pe baza de legume care sa potoleasca apetitul, un element tampon care sa ne apere silueta.
Chiar daca sunt diferite, traditiile culinare ne confirma cu varf si indesat ca, desi nu existau nutritionisti, oamenii au stiut dintotdeauna sa gaseasca strategii pentru a se feri de lacomie. Ca sa nu zic ca in ultima vreme am ajuns sa mancam doar o salata sau o ciorba/supa ca fel unic la o masa. Pentru ca, satui sau nu, doar atat ne mai permite silueta”, conchide Mihaela Bilic.
