In Biserica Ortodoxa Romana se face praznuirea Inaltarii Sfintei Cruci, sarbatoare care aminteste de aflarea lemnului Cinstitei Cruci pe care a fost rastignit Domnul Hristos si inaltarea ei in fata poporului de Patriarhul Macarie al Ierusalimului in anul 335.
Sfanta Cruce a fost cinstita de la inceput de crestini ca un altar de jertfa al Mantuitorului Iisus Hristos. Acest lucru este demonstrat de cateva mentiuni scripturistice, scrie ziarul Patriarhiei.
In Imperiul Roman din perioada primului secol crestin, crucificarea era o modalitate teribila si rusinoasa de executie. Era rezervata pentru sclavi si rebeli, ca un act public de a descuraja orice actiuni de revolta. Nu era nimic glorios in a fi crucificat public. Asa ca, atunci cand crestinii au folosit pentru prima data expresia Sfanta Cruce, ei faceau o marturisire socanta si paradoxala pentru ceilalti. De la inceput, crestinii au marturisit ca prin Rastignirea Domnului Hristos, Dumnezeu ne‑a facut apti sa dam la o parte trecutul nostru pacatos si toate revoltele impotriva lui Dumnezeu, cu Care eram, pana la Hristos, intr‑o stare de vrajmasie, asa cum explica Parintii Bisericii. Prin Rastignirea lui Hristos am putut sa ne legam de Dumnezeu intr‑un nou mod. In acest sens Crucea este sfanta si o binecuvantare pentru om.
Inaltarea Sfintei Cruci, praznuita pe 14 septembrie, este cea mai veche sarbatoare inchinata Crucii. Pe locul descoperirii Sfintei Cruci, imparatul Constantin cel Mare a zidit o biserica a carei tarnosire a avut loc pe 13 septembrie 335, noteaza crestinortodox.ro.
Fragmente din Sfanta Cruce sunt prezente in Biserica Sfantului Mormant de la Ierusalim, in Germania (Limburg an der Lahn), Belgia (Colegiul „Sf. Cruce” din Liege), Spania (Santo Toribio de Liebana), Franta (Saint Sernin de Toulouse; Capela „La Vraie-Croix” din Morbihan, Bretania; Anjou), la Biserica „Sfantul Vasile cel Mare” de pe Calea Victoriei, in manastirile Tiganesti si Caldarusani, la Manastirea „Panaghia Soumela” – Veria, Grecia si la Manastirea Xiropotamou (Muntele Athos).
