Intr-o zi, un baietel a intrat intr-o pravalie insotit de mama sa. Vazandu-l pe copil, negustorul i-a aratat un borcan mare cu dulciuri si l-a indemnat sa ia din ele cate doreste. Copilul insa a ramas neclintit.
Negustorul s-a mirat ca un copil atat de mic nu s-a repezit asupra borcanului cu dulciuri, asa ca l-a mai indemnat o data sa ia din el ce-i place. Din nou, copilul nu a luat nimic din borcan. Auzind discutia, chiar si femeia si-a indemnat baiatul sa aleaga dulciurile care-i sunt pe plac. Din nou, baietelul nu a reactionat nicicum.
La un moment dat, negustorul a luat cu mana lui dulciuri din borcan si i le-a oferit baiatului. De data aceasta, copilul a acceptat bucuros cei doi pumni de bomboane.
Pe drumul spre casa, mama si-a intrebat baiatul de ce a refuzat sa ia singur dulciuri din borcan la invitatia negustorului.
Copilul a replicat:
– Mama, mainile mele sunt foarte mici, asa ca nu puteam lua destule daca bagam mana in borcan! Dar nenea are mainile mari, si uite cu cat de multe dulciuri m-am ales acum!
Morala: Atunci cand ne luam singuri lucrurile dorite de la viata, ne putem alege cu foarte putin, dar atunci cand ni le da Dumnezeu, ne alegem cu mai mult decat ne-am fi imaginat vreodata!
Sursa: Secretele
