„Vin in fata dumneavoastra, asa cum am promis ca voi face la inceputul fiecarei sesiuni parlamentare, pentru a aduce in atentie probleme pe care le consider actuale si importante pentru oameni si care, in egala masura, sunt relevante pentru relatia institutionala dintre Presedinte si Parlament. Pornesc de la angajamentele pe care eu personal le-am asumat si de la asteptarile pe care stiu ca le au cetatenii, in slujba carora ne desfasuram activitatea atat dumneavoastra, cat si eu”, a declarat in fata Parlamentului Klaus Iohannis.
Am spus si o voi repeta de cate ori va fi nevoie: imi doresc un Parlament puternic si care sa se bucure de increderea cetatenilor. Nu pot concepe o Romanie puternica fara ca institutia sa cea mai larg reprezentativa sa fie pe masura. Cred ca sunt doua aspecte esentiale care ar trebui sa defineasca astazi un Parlament puternic: o legislatie de calitate si raporturi functionale cu celelalte puteri din stat, toate acestea, desigur, in beneficiul cetateanului.
Am acordat o atentie deosebita legilor venite la promulgare.
Dupa cum bine stiti, pe unele dintre ele le-am trimis spre reexaminare, in urma unei temeinice analize si pornind de la cateva principii, pe care le-am afirmat cu diverse ocazii.
Astfel, doar in anul 2015, asupra vechiului Cod Fiscal s-a intervenit legislativ de 13 ori. Legea educatiei, cea privind reforma in domeniul sanatatii, Legea administratiei publice locale si Codul Muncii au fost modificate la interval de 2-3 luni sau chiar de 2-3 ori in aceeasi luna. Am constatat, de asemenea, ca prin doua legi distincte, trimise aproape concomitent la promulgare, s-a modificat acelasi act normativ.
Am vazut recent un studiu in care 80% dintre romani se aratau nemultumiti ca legile din Romania sunt greoaie. Faptul ca oamenii isi doresc norme juridice mai clare, mai simple, care nu se schimba peste noapte, nu cred ca este o surpriza pentru nimeni. Insa aceasta realitate trebuie sa capete un raspuns.
In prezent, in Romania sunt in vigoare aproape 14.000 de legi, ordonante si hotarari ale Guvernului. In 2015, dintre legile adoptate de Parlament, peste 50% sunt acte de aprobare ori respingere a unor ordonante simple sau de urgenta. Aceasta proportie este un bun indicator al modului in care arata relatia dintre puterea legislativa si cea executiva.
Pe de alta parte, de la intrarea in vigoare si pana in prezent, legi care privesc domenii fundamentale pentru functionarea economiei si societatii romanesti au fost modificate in nenumarate randuri: vechiul Cod fiscal, de 135 de ori, Legea educatiei, de 26 de ori, Legea privind reforma in domeniul sanatatii, de 114 ori, Legea administratiei publice locale, de 38 de ori, Codul Muncii, de 28 de ori, legislatia privind achizitiile publice, de 35 de ori. Sunt doar cateva exemple. Acestea insa nu sunt simple statistici. In spatele cifrelor sunt oameni. Sunt concetatenii nostri, care ne-au ales sa-i reprezentam, cu problemele, preocuparile si vietile lor.
Marile sisteme publice, educatia si sanatatea, au suferit probabil cel mai mult de pe urma incertitudinii, a schimbarilor frecvente si punctuale, deseori generate de calcule politice sau conjuncturi. Cred ca felul in care se fac, dar mai ales in care se schimba legile in Romania, este una din sursele profunde ale ineficientei acestor sisteme. Consecinta imediata a acestei stari de fapt a fost nu doar erodarea increderii in Parlament, ci, mai grav, a increderii in lege, in general.
Nu ne mai putem permite sa vorbim despre stabilitate si predictibilitate legislativa, in timp ce pe fond lucrurile raman exact la fel. Nu as dori sa ne intalnim din nou anul viitor sau peste doi ani si sa fac acelasi bilant al modificarilor legislative in domenii cheie. Abordari de tipul dam azi o lege si maine o modificam prin ordonanta trebuie sa dispara, nu ca o constrangere la adresa executivului, ci ca o dovada de responsabilitate in exercitarea competentelor.
Sa spunem punct si de la capat. Acesta poate sa fie un moment zero, de la care sa porneasca recredibilizarea legii ca act juridic al Parlamentului si ca fundament al relatiilor sociale. O legislatie flexibila, elaborata in directa legatura cu nevoile si asteptarile societatii, eliberata de populism si durabila in timp reprezinta fundamentul oricarui stat de drept si trebuie sa devina o prioritate a intregii clase politice.
Despre criza refugiatilor
Asa cum am afirmat, suntem pentru solidaritate in interiorul Uniunii Europene, suntem solidari cu statele membre afectate de aceasta criza, actionam in spiritul respectarii drepturilor omului si consider ca, mai ales acum, trebuie sa respingem manifestarile radicale si sa dovedim echilibru si intelepciune.
Nu cred ca aceasta criza poate fi rezolvata printr-o abordare birocratica sau contabila, matematica, ci doar prin dialog deschis, prin consultarea cu statele membre, printr-o decizie consensuala, tinand cont, sigur, de principii si valori, de context si de realitati. Nu vorbim despre locuri de cazare, ci despre oameni, despre integrarea lor in societate, despre accesul lor la educatie, servicii de sanatate si locuri de munca pe termen lung.
Cred ca fiecare stat membru are dreptul sa actioneze in functie de situatia specifica pe care o are, conform capacitatilor si posibilitatilor pe care le are.
Acesta este punctul de vedere pe care l-am sustinut si il voi sustine in continuare in discutiile pe care le voi avea cu liderii europeni. In cursul zilei de maine, in cadrul CSAT, vom conveni asupra pasilor pe care Romania trebuie sa-i faca in acest proces, iar de cate ori evolutia situatiei o va impune voi comunica atat cu dumneavoastra, cu Parlamentul, cat si cu reprezentantii celorlalte institutii ale statului.
Vezi mesajul integral al presedintelui Klaus Iohannis din Parlament.
