Mosmonul este un arbust originar din Persia, ajuns in Europa dinspre zona mediteraneana.inaltimea maxima pe care o poate atinge acest arbust din familia rozaceelor este de cinci metri.Nu este pretentios la sol, creste de la ses pana in zona montana, infloreste tarziu, deci nu e afectat de bruma.
in Romania, mosmonul creste in flora spontana, prin raristi si luminisuri, salbatic, prin poieni si la marginea padurilor, fiind foarte adaptabil in conditii meteo dificile. Datorita valorii terapeutice remarcabile, se si cultiva.
Florile au o frumoasa culoare alba, dar cele mai importante din punct de vedere terapeutic sunt fructele, de culoare brun-roscata, de forma aproape sferica.
Aceste fructe delicioase, care par a fi combinatia dintre mar si maces si cresc pana la dimensiunea unei prune mai mari, au fost foarte raspandite, dar de la an la an devin tot mai rare.
Mosmoanele s-au bucurat de o mare popularitate in Europa Occidentala in epoca Victoriana, fiind chiar mentionate in versurile lui William Shakespeare.
La curtile regale europene, mosmonul a fost un fruct foarte apreciat deoarece insotea cele mai bune vinuri, iar bucatarii francezi asociau gustul acestuia cu produse gourmet cum ar fi trufele sau caviarul.
Culturile europene medievale considerau ca mosmonul are multe beneficii de oferit sanatatii.
Fructele coapte, iarna dezvolta arome complexe unice, daca sunt lasate in copac dupa ce frunzele au cazut si a dat inghetul.
Iata ce continut nutritional au fructele bine coapte: apa – 71%; materii azotate – 0,35%; materii grase – 0,44%; materii extractive – 11,47% (din care zahar 9,1%); celuloza 13,20%; celuloza – 13.20%; cenusi – 0,44 %, tannin – 2,5% din fructul proaspat si 12.33 % din fructul uscat; mucilagii; vitaminele B si C; acid citric, acid malic, acid tartric.
Mosmoanele se pot manca dupa ce au fost lasate sa se coaca.
Se pot consuma ca atare, decojite sau sub forma de dulceata, compot, jeleu, sirop, tarte.
in Europa sunt servite in restaurante ca desert de iarna, fiind prajite in unt si cuisoare.
Pentru uz medicinal se recolteaza fructele, frunzele si semintele. Se crede ca ar avea valoare terapeutica si radacinile.
Fructele se consuma ca atare, dar pentru terapii se prepara si macerate, pulberi, infuzii.
Ceaiul facut din fructele de mosmon este bogat in beta-caroten, vitamina B1, vitamina C, calciu si fier. Este bun pentru ficat si pentru vedere.
Preparatele de mosmon au actiune astringenta fiind in acelasi timp diuretice si revitalizante.
Din acest motiv, putem trata cu success enteritele rebele, deranjamentele stomacale si intestinale majore, refacandu-se, in acelasi timp, mucoasa intestinala. Se consuma 200-300 grame de mosmoane foarte bine coapte, trecute chiar,, curatate de coaja, dimineata, pe stomacul gol.
Preparatele de mosmon sunt folosite, in mod current, la facilitarea digestiei, in boli articulare (reumatisme), in afectiuni ale rinichilor (litiaze).
Guta si lumbago: dimineata, pe stomacul gol, se bea un pahar de vin alb in care s-au macerat timp de 24 de ore samburi de mosmoane pisati (o mana la un litru).
Litiaza renala: Se fierb radacini de patrunjel in vin. Se bea in fiecare un pahar din acest decoct, in care s-a turnat un praf de samburi de mosmoane.
Sursa: Secretele
