Fostul procuror general al Romaniei Tiberiu Nitu este urmarit penal de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie pentru complicitate la abuz in serviciu in dosarul privind folosirea coloanelor oficiale.
„Am avut un dispozitiv de insotire si protectie proportional cu riscul pe care il presupune exercitarea functiei de procuror general”, a afirmat el. Nitu a explicat ca protocolul respectiv a fost incheiat la initiativa MAI si a IGPR si ca nu el a solicitat intocmirea documentului.
„Nu am solicitat si nu am avut niciodata o coloana oficiala. Nivelul de protectie care se asigura oricarui demnitar in functie de responsabilitatile pe care acesta le are si modalitatea efectiva de punere in aplicare a masurilor de protectie nu sunt atributul beneficiarului protectiei, ci al institutiilor specializate ale statului. Potrivit legii, SPP poate solicita sprijin altor autoritati ale statului, inclusiv MAI, atunci cand considera necesar, pentru protectia demnitarului”, a spus fostul sef al Ministerului Public.
La plecare de la DNA, masina lui Tiberiu Nitu a lovit usor o alta masina parcata in fata.
DNA arata ca in aprilie 2014 la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a inregistrat un protocol privind cooperarea in domeniul circulatiei rutiere, incheiat cu Ministerul Afacerilor Interne. PICCJ a fost reprezentat la incheierea protocolului de Tiberiu Nitu, iar obiectul a fost cooperarea dintre cele doua institutii in scopul insotirii autovehiculului utilizat de catre procurorul general cu echipaje ale politiei rutiere, scrie Agerpres.
Sursa citata mentioneaza ca temeiurile legale invocate in fundamentarea protocolului au fost OUG 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice si Regulamentul de aplicare, aprobat prin HG 1391/2006, desi niciunul din cele doua acte normative nu include procurorul general printre persoanele care pot beneficia de insotire cu echipaje ale politiei rutiere.
„Oricum, si fara incheierea acestui protocol, procurorul general al PICCJ beneficiaza, in virtutea functiei, de protectie asigurata de Serviciul de Protectie si Paza, deplasarile fiind realizate cu un autovehicul al acestei institutii care are un regim de circulatie prioritara. Protocolul semnat de Nitu a reprezentat temeiul in baza caruia, incepand cu aprilie 2014, Brigada Rutiera din cadrul DGPMB, aflata in subordinea ministrului, a asigurat, cu caracter permanent, insotirea deplasarilor efectuate de acesta pe raza municipiului Bucuresti”, sustin procurorii.
DNA arata ca misiunea era realizata in doua schimburi, de un agent de politie din cadrul Serviciului Operativ Special, folosind o motocicleta.
„Zilnic, echipajul astepta sosirea procurorului general in Bucuresti si il insotea la sediul PICCJ, facilitandu-i deplasarea cu ajutorul dispozitivului de agenti de politie din teren. Ulterior, agentul de politie ramanea in apropierea unitatii de parchet si insotea eventualele deplasari pe parcursul zilei, iar la finalul programului insotea procurorul general pana la iesirea din Bucuresti. In conditiile in care procurorul general nu era indreptatit sa beneficieze de insotire cu echipaje ale politiei rutiere potrivit prevederilor HG 1391/2006, fapta ministrului a produs o vatamare a intereselor legitime si un prejudiciu material DGPMB, precum si un folos necuvenit procurorului general”, au retinut anchetatorii.
In 3 iulie 2015, DGPMB a adoptat un plan-cadru care cuprinde o prezentare detaliata a modalitatii in care se desfasura activitatea de insotire a demnitarilor pe raza municipiului Bucuresti.
„Din documentul mentionat rezulta ca dintre categoriile de persoane indreptatite legal singurii demnitari care beneficiau de insotire permanenta erau presedintele Romaniei si primul ministru. De asemenea, de insotire permanenta beneficiau si ministrul de interne si procurorul general, care insa nu ar fi trebuit sa aiba acces la acest privilegiu. Astfel, prin faptele descrise, numarul persoanelor pentru care a fost asigurata activitatea de insotire a fost dublat, cu perturbarea inerenta a circulatiei rutiere in municipiul Bucuresti. Prevederile referitoare la circulatia pe drumurile publice reglementeaza in mod limitativ sfera demnitarilor care pot fi insotiti de echipaje de politie rutiera pe parcursul deplasarilor. Ratiunea acestor prevederi tine atat de nevoia de a gestiona in mod eficient resursele limitate de care dispune Politia Romana, cat si de a garanta desfasurarea in bune conditii a circulatiei rutiere”, se arata in comunicat.
In acest sens, potrivit DNA, trebuie avut in vedere ca insotirea unui demnitar de catre politia rutiera presupune atat asigurarea echipajului de insotire si a vehiculului corespunzator, cat si instalarea in teren a unui dispozitiv de dirijare si siguranta a traficului format din posturi fixe, posturi mobile si patrule auto-moto, atat pe traseul care urmeaza a fi parcurs, cat si pe traseele alternative care ar putea fi folosite de coloana oficiala.
„Fiecare deplasare presupune, asadar, redirectionarea unui numar semnificativ de agenti de politie de la posturile unde isi desfasoara in mod obisnuit activitatea catre traseele pe care se deplaseaza demnitarul, cu consecinta perturbarii modului in care se realizeaza activitatea de supraveghere, indrumare si control al traficului. Astfel, in aceste situatii, intersectiile unde actioneaza agentii de politie nu sunt alese in functie de valorile de trafic, iar manevrele de dirijare nu urmaresc optimizarea circulatiei, ci reducerea timpului de deplasare a demnitarului. Conform art. 21 din Procedura privind asigurarea deplasarii pe drumurile publice a coloanelor oficiale, la apropierea coloanei, agentii de politie rutiera aflati in posturile fixe opresc circulatia celorlalte vehicule, asigurand deplasarea nestingherita a coloanei oficiale”, se spune in comunicat.
Procurorii au constatat ca, in conditiile in care numarul de agenti de politie care desfasoara la un anumit moment activitati de dirijare a traficului pe raza intregului municipiu Bucuresti variaza intre 60 si 80, asigurarea dispozitivului de siguranta pentru fiecare demnitar presupune ca o parte importanta din resursele Brigazii de Politie Rutiera este alocata exclusiv activitatii de insotire, cu afectarea celorlalte responsabilitati.
„Drept urmare, un numar important de intersectii cu valori mari de trafic nu pot fi dirijate de catre agentii de politie care trebuie sa se deplaseze pentru a asigura traseul coloanelor oficiale. Avand in vedere aceste argumente, art. 223 alin. 2 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, aprobat prin HG 1391/2006, prevede ca beneficiaza de insotire cu echipaje ale politiei rutiere presedintele Romaniei, presedintii celor doua camere ale Parlamentului si primul ministru. In considerarea importantei acestor functii in stat, legiuitorul a instituit o prezumtie legala absoluta cu privire la caracterul justificat al resurselor suplimentare alocate si al inconvenientelor cauzate traficului, prevazand ca demnitarii mentionati pot fi insotiti in toate deplasarile pe care le efectueaza”, mai subliniaza DNA.
Acelasi act normativ prevede, in dispozitiile art. 223 alin. 3, ca ministrii pot beneficia de insotire cu echipaje ale politiei rutiere doar in situatii deosebite, care impun deplasarea in regim de urgenta.
„Spre deosebire de ipoteza anterioara, beneficiul poate fi invocat de ministru numai daca sunt indeplinite in mod simultan doua conditii: existenta unei imprejurari neuzuale, precum si a unor motive obiective care impun ca demnitarul sa ajunga la o anumita destinatie intr-un interval scurt. In acest sens, trebuie avut in vedere ca procurorul general beneficiaza de protectie asigurata de SPP conform Legii 191/1998, care presupune asigurarea unui echipaj format din doi lucratori si a unui autovehicul autorizat sa foloseasca semnale speciale de avertizare sonore si luminoase si sa incalce regimul legal de viteza potrivit art. 61 din OUG 195/2002. Legiuitorul a prezumat ca acest regim de circulatie prioritara este suficient pentru deplasarile demnitarilor, asa cum este suficient pentru deplasarea ambulantelor si a autoturismelor de interventie ale politiei, iar suplimentarea cu echipaje de politie rutiera si inchiderea intersectiilor de pe traseu se justifica doar in situatii exceptionale”, mai arata anchetatorii.
DNA mai precizeaza ca, in cazul in care un ministru sau, in cazul de fata procurorul general, considera ca se gaseste intr-o asemenea situatie exceptionala, SPP transmite o solicitare scrisa MAI, care emite o dispozitie cu privire la insotirea acelei deplasari.
„Trebuie mentionat si ca Politia Romana nu are competente in asigurarea protectiei demnitarilor, putand coopera cu SPP doar in limitele competentelor legale. Totodata, art. 223 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 prevede, in mod limitativ, celelalte categorii de persoane indreptatite sa beneficieze de insotire cu echipaje ale politiei rutiere, respectiv fostii presedinti ai Romaniei, candidatii la functia de presedinte pe durata activitatilor electorale, sefii misiunilor diplomatice cu ocazia depunerii scrisorilor de acreditare si omologii straini ai demnitarilor romani”, mai spune DNA.
