O carte reprezentativa, The Cambridge history of India, vol. I, cap. III,The Arians (Arienii), p. 67-71 descrie un scenariu care ar putea schimba tot ce stiam despre istoria romanilor si a Carpatilor.
“Arienii primitivi traiau in zona temperata, cunosteau cu mare certitudine stejarul, fagul, salcia, anumite specii de conifere si, se pare, mesteacanul, posibil teiul si, mai putin sigur, ulmul. Dupa toate probabilitatile erau sedentari, pentru ca, dupa cate se pare, graul le era familiar.
Exista vreo parte a Europei care combina agricultura cu pastoritul, strans legate una de cealalta, care sa aiba sesuri calde, potrivite culturii graului si pasuni bogate, la altitudine, necesare turmelor si cirezilor, si, in acelasi timp, arbori si pasari de felul celor mentionate mai sus?
Exista, dupa toate aparentele, o singura astfel de arie in Europa, anume ariadelimitata la est de Carpati, la sud de Balcani, la vest de catre Alpii Austriei siBöhmer Wald, si la nord de catre Erzgebirge si muntii care fac legatura cu Carpatii.
Daca aceasta zona este intr-adevar habitatul originar – si, destul de curios, ca desi indeplineste atat de multe conditii, nu pare sa fi fost propusa pana acum– raspandirea limbilor indo-germanice devine usor de inteles.
Fara indoiala ca directia cea mai atragatoare de a iesi din aceasta zona in cautarea de noi spatii de locuit ar fi de-a lungul Dunarii in Valahia de unde nu este greu de trecut spre Bosfor si Dardanele.
Animalele folositoare cele mai cunoscute erau: boul si vaca, oala, calul, cainele, porcul si unele specii de cerb. In timpurile stravechi, se pare, nu cunosteau magarul, camila si elefantul. Dintre pasari, putem deduce din limba ca ei cunosteau gasca si rata. Cea mai familiara pasare rapitoare era, dupa cat se pare, aquila (uliul). Lupul si ursul erau cunoscuti, dar nu leul si tigrul, scrie lupuldacic.
Din aceste date este posibil sa localizam habitatul primitiv din care isi trag originea vorbitorii acestor limbi.
Nu este probabil (ca habitatul primitiv) sa fie India, cum presupun primii investigatori, intrucat nici flora, nici fauna, cum se reflecta ele in limba, nu sunt caracteristice acestei zone. Si mai putin probabil este Pamirul, una din cele mai mohorate regiuni de pe fata pamantului. Nu este probabil ca „Asia Centrala”, considerata si ea ca loc de bastina al arienilor, sa fi indeplinit acest rol, chiar daca admitem ca lipsa evidenta a apei si, deci sterilitatea mai multor zone, ar fi un fenomen mai recent.
Daca intr-adevar acesti oameni cunosteau fagul trebuie sa fi locuit la vest de o linie care pleaca de la Königsberg, in Prusia, pana in Crimeea si, de acolo, continua prin Asia Mica. Nu exista o zona care sa indeplineasca aceste conditii in campiile din nordul Europei. Dupa cate stim, in timpurile primitive era o tara acoperita de paduri.
Ce dovezi avem noi despre o astfel de migratiune, si in cazul in care a avut loc, care a fost data? Dupa toate probabilitatile, migratia popoarelor din habitatul primitiv pe care noi l-am localizat in zonele ce se numesc acum (1913! – anul scrierii acestui text – Nota ns.) Ungaria (cu Transilvania inclusa in acea vreme, n.n.), Austria, Boemia, nu a avut loc intr-o perioada foarte indepartata. Toate datele despre aceasta migratiune, atat cat le cunoastem, pot fi explicate fara postularea unei date anterioare anului 2500 i.e.n.
Cititi mai mult AICI
