O forma rudimentara de viata este posibil sa fi fost deja prezenta pe Terra in urma cu 3,95 miliarde de ani, atunci cand planeta era supusa unui bombardament intens de comete si asteroizi, afirma oamenii de stiinta, intr-un studiu publicat in revista „Nature”.
„Am gasit cea mai veche dovada a vietii pe Terra” in Canada „in roci sedimentare din Labrador care dateaza de acum 3,95 miliarde de ani”, a declarat Tsuyoshi Komiya de la Universitatea din Tokyo, unul dintre autorii studiului. in acea vreme, Terra, care s-a format in urma cu 4,567 miliarde de ani, era bombardata de comete, dezvaluie el.
In ultimul an, articole cu privire la data aparitiei vietii pe Terra se succed in revista „Nature” si fac obiectul unor vii dezbateri intre oamenii de stiinta. in septembrie 2016, o echipa de cercetatori a anuntat in revista britanica descoperirea in Groenlanda a unor stromatolite (structuri calcaroase formate de coloniile microbiene) vechi de 3,7 miliarde de ani.
Apoi in martie 2017, oamenii de stiinta au indicat, tot in „Nature”, ca au descoperit micro-organisme fosile care ar avea o vechime intre 3,77 si 4,29 miliarde de ani. Acestea au fost depistate pe Centura Nuvvuagittuq din Canada.
De aceasta data, oamenii de stiinta japonezi au efectuat cercetari in zona Saglek Block, in nordul Labradorului, unde rocile au o varsta de circa 3,95 miliarde de ani. Ei au studiat compozitia izotopica a granulelor de grafit (carbon) pentru a afla daca originea lor este organica sau nu.
Izotopii sunt atomi care au acelasi numar de protoni, dar care se deosebesc prin numarul de neutroni. Carbonul are mai multi izotopi naturali (printre care celebrul carbon 14, radioactiv, utilizat pentru datari, dar care nu se gaseste in rocile vechi). Pentru lucrarile lor, oamenii de stiinta s-au interesat de raportul intre carbon 13 (6 protoni, 7 neutroni) si carbon 12 (6 protoni, 6 neutroni), doi izotopi stabili.
„Organismele, pentru a se dezvolta, prefera mai degraba izotopii usori, in speta carbon 12, decat carbon 13, mai greu”, a explicat Tsuyoshi Komiya. Echipa sa a descoperit ca granulele de grafit erau in mod clar imbogatite cu carbon 12.
Tsuyoshi Komiya a dedus din acest lucru ca „semnatura” acestui grafit este „biogena”, adica provine din organisme vii.
Dar Sylvain Bernard, geochimist in cadrul Muzeului National de Istorie Naturala (Franta), se arata foarte circumspect in privinta concluziilor sale.
„Nu numai organismele vii au aceasta semnatura izotopica. Ea poate veni din reactiile mineralelor intre ele sau ale fluidelor intre ele”, subliniaza el. „Argumentele avansate de acesti cercetatori sunt departe de a fi suficiente pentru a determina intr-un mod lipsit de ambiguitate faptul ca aceste granule de grafit sunt ‘biogene’. Ei folosesc argumente care sunt poate necesare, dar nu si suficiente”, a adaugat Sylvain Bernard.
„Deocamdata, tot nu stim nici cand, nici cum a aparut viata pe Terra. Dar facem progrese”, datorita tehnicilor de varf, a mai spus cercetatorul.
Sursa: RADOR
