Platforma de socializare Facebook a schimbat, in ultimii zece, felul oamenilor de a comunica si a introdus o serie de termeni in limbajul vietii moderne, multora dintre acestia fiindu-le modificat sensul.
Pana la aparitia Facebook, nimeni nu folosea cuvantul „prieten” (friend) ca verb („to friend” este folosit de vorbitorii de limba engleza cu sensul de „a se imprieteni”). Acum, nu este nimic iesit din comun ca utilizatorii platformei sa roage pe cineva sa isi spuna numele pe litere pentru a se imprieteni pe Facebook. Pe de alta parte, toti vor sa fie populari. De aceea, unii utilizatori aduna „prietenii” ca pe jetoanele de poker, cu toate ca nu ii cunosc sau poate sunt cunostinte foarte indepartate. Nimeni nu are in realitate 583 de „prieteni”. „Prietenul” Facebookului a fost inaintasul „followerului” de pe Twitter, de aceea utilizatorii acestor platforme seamana de cele mai multe ori cu membrii unui adevarat club.
Totodata, s-ar putea spune ca „Facebook a dat, Facebook a luat”. Asa se face ca utilizatorii care s-au saturat de opiniile politice ale unui „prieten” pot foarte usor sa se „des-prieteneasca” (unfriend). Prin optiunea „des-prietenire”, Facebook a creat o noua „scurtatura” pentru a renunta la o prietenie sau la o cunostinta. Este mult mai usor sa se spuna „Ma des-prietenesc de Nicu” decat „Nu voi mai fi prieten cu Nicu pentru ca ma enerveaza contemplarea lui zilnica”. „Des-prietenirea” de cineva este considerata un pas mult mai drastic decat blocarea unui utilizator sau reducerea numarului articolelor publicate de acesta. Termenul a fost adaugat in argoul profesional de New Oxford English Dictionary, care a desemnat „unfriend” ca fiind cuvantul anului 2009.
De asemenea, in urma cu cativa ani, „statut” era o modalitate de a masura rangul profesional sau social al unei persoane. Apoi, Facebook a inceput sa le ceara utilizatorilor sa isi publice „updates/ noi informatii” privind activitatea lor si, dintr-o data, „updatarea statusului” (actualizarea starii) a insemnat mai mult decat schimbarea domiciliului intr-un cartier mai bun.
Una dintre cele mai aprinse dezbateri pe Facebook a fost introducerea butonului „imi place” (like), care a aparut in 2009 si, curand, a fost preluat de diferite site-uri. Deodata, utilizatorii puteau aproba actualizarile, glumele si pozele altor utilizatori cu copiii lor, pisicile si caini etc. Astfel, nu a durat mult pana cand utilizatorii au cerut introducerea comenzii „nu imi place” (disike). De asemenea, instagram, Pinterest si alte retele de socializare au adoptat modelul comenzii „imi place”, desi au ales sa apeleze la un model in forma de inima. Toate acestea au condus la folosirea expresiei „i-am dat like”, in timp ce utilizatorii au inceput sa stranga „like-uri” ca o metoda de masurare a popularitatii si angajamentului.
„A distribui” (share) pare un cuvant mai folosit in anii de scoala, atunci cand materialul didactic nu era suficient. Apoi, apare Facebook, si toata lumea – nu doar cei generosi – devin „distribuitori”. Comenzile de „distribuire” au aparut pe toate site-urile. „Share This. Tweet This! Pin This! Snap This!”.
De-a lungul anilor, Facebook a incurajat „vizitatorii” profilului unui prieten sa ii scrie acestuia pe „perete” (wall). ideea „peretelui” a fost considerata ciudata in acel moment cand alte retele de socializare doar promovau anumite pagini. in 2011, Facebook a inlocuit „peretele” cu actuala forma numita „cronologie” (timeline), care afiseaza actualizarile in ordine cronologica.
Raspunsul ambiguu „Este complicat” (it’s complicated) la intrebarea „Care este situatia ta amoroasa?” se poate aplica aproximativ tuturor persoanelor romantice care nu sunt nici singure, dar nici casatorite, aceasta sintagma starnind si interesul multor utilizatori. Nu trebuie uitat cuvantul „etichetare” (tag), care ar putea deveni urmatorul „ciupeste”.
