Dezvoltatori de mall-uri din mai multe orase ale tarii si-au “sapat” insolventa inca de la lucrarile de fundatie a proiectelor. Intreruperea finantarii sau litigiile pe terenuri au fost principalii factori care au creat probleme serioase developerilor de mari centre comerciale, conform unei analize a finantistii.ro.
La acestia s-a adagat concurenta din piata, care, inainte de criza, nu parea o piedica pentru investitori. In ultima perioada, in orase precum Cluj, Focsani, Braila sau Giurgiu, mai multi dezvoltatori de mall-uri au intrat in insolventa
Promisiuni neonorate. Aceasta este sintagma cel mai des intalnita cand vine vorba despre proiectele de mall-uri care doar s-au anuntat fara a se si realiza. Daca multe dintre aceste promisiuni au fost uitate, unele dintre ele, chiar si nerealizate, au lasat urme adanci in buzunarul investitorilor.
Si nu e vorba aici atat de buzunarul dezvoltatorilor, cat de cel al creditorilor acestora, transformati in pagubiti. Afacerile fostilor dezvoltatori ajung astfel sa fie “administrate” in insolventa, chiar daca multe dintre proiecte… n-au scos capul de sub pamant.
Akademia Center Cluj
La proiectul Akademia Center din zona campusului studentesc Hasdeu nu s-a turnat decat fundatia.
Proiectul a fost lansat in 2006, iar firma Nisco Invest promitea finalizarea mall-ului in trei ani dupa obtinerea tuturor aprobarilor, cu o investitie de 30 de milioane de euro.
In prezent, firma este in insolventa, iar totalul creantelor asupra sa se ridica la circa 35 de milioane de lei. Multe dintre creante au fost insa contestate de creditori, care pretindeau sume mai mari de incasat.
Cele mai mari datorii sunt catre banci, mai ales la categoria creante garantate. Astfel, in tabelul preliminar, BCR figureaza cu o creanta de circa 13,8 milioane de lei, in timp ce la Banca Transilvania sunt de dat doar 70.000 de lei. De curand insa, BCR a vandut creanta sa catre firma Kruk.
BRD a fost trecuta cu creante chirografare in valoare de 2,6 milioane de lei. Cu datorii mari de recuperat figureaza si Soil Tech Drilling (7,4 milioane de lei) sau Engexspor (4,54 milioane de lei).
La creditori figureaza mai multe firme, printre care si patru firme la care a fost administrator Dan Nistor Calin, nimeni altul decat fostul administrator al dezvoltatorului. De altfel, si fostul administrator apare in tabelul cu bani de recuperat (peste 880.000 de lei). Acest fapt a atras de asemenea contestatii din partea celorlalti creditori care au bani de recuperat.
Cele patru firme au acordat imprumuturi dezvoltatorului si sustin ca au de recuperat datoriile si chiria pentru un imobil din Cluj-Napoca.
Dezvoltatorul nu a depus vreun plan de reorganizare a afacerii.
Chiar daca lucrarile nu au depasit stadiul de fundatie, unul dintre creditori a incercat sa recupereze, pe cale legala, ce se mai poate. Astfel ca in decembrie s-au recuperat mai multe bunuri, printre care si fierul-beton din locul fostului santier al mall-ului.
Dezvoltatorul a inregistrat pierderi mari atat din diferentele de curs valutar, cat si din faptul ca primaria a intarziat „furnizarea” terenului concesionat, teren care era si grevat de sarcini, facand obiectul unor litigii.
Mall-ul ar fi trebuit sa aiba, conform proiectului, spatii comerciale, birouri si cabinete medicale, pe o suprafata desfasurata de circa patru hectare.
Focsani Plaza
Firma Omnium Invest a promis finalizarea in anul 2009 a mall-ului Focsani Plaza, cu o investitie de 35 de milioane de euro, pe terenul fostului supermarket Interex.
Centrul comercial ar fi urmat sa ocupe 20.000 de metri patrati. Pentru un oras mic precum Focsaniul, acest proiect a ajuns sa fie considerat neprofitabil dupa instalarea crizei. Rezultatul a fost ca banca creditoare a oprit finantarea.
Firma a intrat in insolventa, iar creantele catre aceasta se apropie de 50 de milioane de lei. National Bank of Greece, prin Banca Romaneasca, figureaza cu o creanta de circa 27,5 milioane de lei, iar doi oameni de afaceri figureaza cu creante de 12, respectiv 8 milioane de lei.
In ultimele luni, lichidatorul judiciar a fost nevoit sa schimbe firma de paza, al carei contract expirase. Alte cheltuieli facute constant sunt pentru asigurarea bunurilor (printre care stocuri precum lifturi, scari rulante, acoperis, materiale de anvelopare acoperis, mobilier sau alte echipamente). Pentru ca si contractul de asigurare a expirat, s-a facut altul nou.
Lichidatorul a organizat si o licitatie pentru evaluarea firmei. In urma acestei licitatii, a fost selectata firma Coldwell Banker Research $ Valuation Advisors.
Daca proiectul prevedea, printre altele, un mall cu 120 de magazine si un cinematograf 3D, ultima incercare a dezvoltatorului a fost de a renunta la ideea de mall si de a face in loc un centru agro-alimentar. Nici acest plan nu a avut insa sorti de izbanda.
Armonia Braila
Spre deosebire de proiectele din Focsani sau Cluj, mall-ul din Braila a fost finalizat si chiar a functionat circa noua luni, din noiembrie 2008 pana la inceputul lunii august 2009. Aici, cauzele falimentului au fost vanzarile reduse, chiar daca firma nu a dus lipsa de chiriasi de renume.
La momentul deschiderii, pe 27 noiembrie 2008, spatiile deschise reprezentau 56% din suprafata inchiriabila, chiar daca existau contracte de inchiriere semnate pentru 67% din suprafata. Printre chiriasi s-au numarat Carrefour (13.000 mp inchiriati), Secuiana, Centrofarm, Nokia Shop, Flanco, Sephora, Ultra Pro, Inmedio, Internity Cosmote, Samsonite sau Germanos.
Acestora li s-au adaugat alte nume mai putin sonore, dar care au facut ca numarul chiriasilor sa se ridice la peste 20, cu suprafete care uneori depaseau 400 mp.
Dezvoltatorul proiectului a fost firma Red Project Three, care a fost infiintata in anul 2007 avand drept singur scop realizarea mall-ului din Braila. De la inchiderea mall-ului insa, firma a fost peste doi ani in insolventa, iar din decembrie a intrat in faliment.
Principalul creditor este Volksbank, care nu a avut obiectiuni cu privire la inscrierea creantei sale cu o valoare garantata conform valorii de vanzare fortata, mai precis cu suma de 19.780.000 de euro la cursul leu/euro din data evaluarii, urmand ca diferenta sa fie inscrisa in clasa creditorilor chirografari.
Lichidatorul judiciar a propus spre aprobarea creditorilor vanzarea in bloc a mall-ului Armonia, dupa ce valoarea de vanzare fortata a fost stabilita la circa 25 de milioane de euro.
Centru comercial Armonia este pozitionat la intersectia dintre soseaua de centura a Brailei si principalul drum de acces catre Focsani.
Armonia Mall Giurgiu
Chiar la instalarea crizei in Romania, in vara anului 2008, compania Red Management Capital anunta ca va construi un mall de 20.000 mp in Giurgiu. Investitia ar fi urmat sa „inghita” 30 de milioane de euro.
Mall-ul trebuia sa fie construit prin firma Red Project Nine. Intre timp, o firma care a efectuat lucrari de balastare pentru dezvoltator i-a cerut insolventa pentru bani neplatiti pe lucrari. Firma prestatoare sustinea ca are impotriva dezvoltatorului o creanta certa, lichida si exigibila de 218.049 de lei debit si 233.738 de lei penalitati ca urmare a intarzierilor la plata.
Chiar daca Red Project Nine a contestat starea de insolventa, instanta a respins contestatia dezvoltatorului si a deschis procedura generala a insolventei impotriva datornicei. In plus, tribunalul sublinia ca dezvoltatorul nu a prezentat dovezi ca ar avea bani sa plateasca datoria.
Cu toate acestea, dezvoltatorul a scapat „cu chiu cu vai” de insolventa, dupa a fost totusi declarat in insolventa o perioada. Iesirea din insolventa se datoreaza faptului ca firma care i-a cerut insolventa a renuntat in cele din urma la pretentii, intre cele doua parti avand loc intre timp, cel mai probabil, o intelegere.
Cat despre mall-ul promis, acesta nu s-a mai construit. Pentru locuitorii din Giurgiu acest esec al dezvoltatorului nu pare a fi o foarte mare problema. Asta pentru ca au la dispozitie pentru cumparaturi, foarte aproape, doua mall-uri in Russe.
Mall-ul de peste Dunare dispune in plus si de 10 sali de cinema, unele dintre acestea echipate cu proiectoare digitale 3D. Iar daca la deschiderea mall-urilor din Ruse vizitatorii romani aveau dificultati la vizionarea filmelor cu alfabetul chirilic, problema s-a rezolvat. Mai nou, datorita numarului mare de vizitatori de peste granita, mall-urile de la sud de Dunare ofera si filme cu subtitrare in limba romana.
