O poveste emotionanta s-a scris la Iasi unde doisprezece copiii dintr-un sat izolat merg zilnic peste zece kilometri pentru a învăţa carte. Asta in timp ce copiii imbuibati de la oras nu-si iau ochii din telefoane si ignora profesorii. Copiii se trezesc la ora sase dimineata, cu noaptea-n cap pentru a nu intarzia. La aceas ora e inca întuneric, preferă să meargă în grup. Traseul lor este prin beznă: pentru vedea pe unde merg, copiii folosesc lanterna telefoanelor mobile.
Elevii din satul Poiana cu Cetate trec zilnic dintr-un judeţ într-altul, pe jos, pentru a putea să termine opt clase. Localitatea este situată la graniţa dintre două judeţe şi, de ani de zile, pentru că cea mai apropiată şcoală gimnazială este Protopopeşti, judeţul Vaslui, copiii merg până acolo pentru a studia. Se trezesc în fiecare dimineaţă cu noaptea în cap şi, pentru că drumul până la şcoală străbate o pădure, copiii se aşteaptă unul pe altul pentru a merge în grup şi apăra astfel de animalele fără stăpân. Reprezentanţii Primăriei din care face parte Poiana cu Cetate, Grajduri, spun că de vină pentru situaţie sunt părinţii, că nu le-au solicitat microbuz. Primarul de acolo e în funcţie de 20 de ani. Mărturiile copiilor Dintre cei doisprezece elevi navetişti, cel mai mult merge pe jos Alexandra Ioana Bălteanu. Copila stă, alături de familie, la capătul satului, şi merge zilnic în jur de 12 kilometri pentru a putea ajunge la şcoală. „Este foarte greu, şase kilometri de mers pe jos este, nu ştiu, foarte greu. Eu stau tocmai în deal, lângă pădure, sus. Sunt îmbrăcată foarte gros, dar tot frig îmi este. Nu este posibilitatea să mergem la altă şcoală, aşa că suntem nevoiţi să mergem aici”, spune fata.
Citeste reportajul integral pe Adevarul.
