Purtatorii acestei culturi aveau locuinte de forma rectangulara, vetre pentru incalzit si pentru prepararea hranei, vetre rituale si practicau inmormantari de inhumatie in apropierea locuintei. Se ocupau cu cultivarea primitiva a plantelor si cu vanatoarea. Principalele unelte sunt realizate din silex, cuartit, dar mai ales din os. Manifestarile artistice constau mai ales din incizii geometrice pe diferite obiecte din os, folosite ca amulete sau pandantive. Interesant este ca aceasta asezare pare sa fie cel putin pana in prezent si cea mai veche asezare omeneasca stabila distrusa printr-un conflict armat. In timpul cercetarilor au fost descoperite peste 60 de morminte de inhumatie. Scheletele defunctilor par ale unor uriasi (de regula, aveau peste 1,90 m inaltime).
Au fost dezvelite peste 100 de morminte
Ceea ce constituie insa caracterul aparte al acestui sit pentru zona Portile de Fier dar si pentru intreg mezoliticul sud-est european o reprezinta latura sa funerara. In urma cercetarilor arheologiceau fost dezvelite pana in prezent circa 100 de morminte. Aproximativ o cincime dintre ele au aparut in timpul primei perioade desapaturi (1965, 1967, 1968).
Uneltele de os sunt numeroase, remarcandu-se strapungatoarele, uneltele de tip lingurita, spatulele si daltitele. Industria litica este reprezentata de lame si lamele, trapeze, gratoare si racloare din silex sau mai rar din radiolarit. Se remarca in numar semnificativ greutatile de plasa de peste. Daltitele si toporasele apar in numar mai mic. Ceramica neolitica timpurie este extrem de bine reprezentata. Uimeste varietatea formelor si decorurilor: impresso, incizii cu motive liniare sau in retea, ciupituri, benzi aplicate, alveolari, butoni, diverse tipuri de manere. O mare parte a ceramicii prezinta un slip rosiatic, este bine arsa si lustruita. Relativ frecvent apar fragmente din vase/cupe cu picior precum si fragmente de altar (varietatea cu patru picioare si recipient circular). Ceramica pictata este relativ rara, fiind reprezentata de fragmente de dimensiuni variabile, pictate cu negru pe un fond rosu, lustruit. Ca plastica se remarca un mic fragment – partea inferioara a unei figurine antropomorfe, decorata pe „talpa” cu incizii liniare, scurte si adanci formand un motiv in zigzag.
„In ultimii ani, rezultatele sunt mai mult calitative, in sensul ca de ani buni de zile se sapa doar intr-o suprafata de 25 de metri patrati, dar se sapa foarte meticulos pentru a inregistra absolut totul si pentru a se recupera in intregime daca pot sa spun asa materialul arheologic sau sa se preleveze diferite probe”, precizeaza muzeograful Marin Neagoe.
Proiectul va continua si in anii urmatori pentru clarificarea problemelor legate de cronologia complexelor neolitice mentionate si stabilirea raportului intre neoliticul timpuriu din zona si mezoliticul de Schela Cladovei-Lepenski Vir.
Sursa: adevarul.ro
