Biserica Catolica va alege in aceasta saptamana un nou PAPA, care sa poata infrunta orice provocare.
Alegerea celui de-al 266-lea Suveran Pontif va pune capat unei luni agitate, care a inceput la 11 februarie, atunci cand Papa Benedict al XVI-lea si-a anuntat in mod neasteptat demisia, la varsta de 85 de ani.
Va fi un italian, un european sau un cardinal din sud? Raportul de forte este dezechilibrat: 60 dintre cei 115 cardinali sunt europeni (dintre care 28 italieni), in timp ce doar 19 sunt latino-americani, 14 nord-americani, 11 africani, 10 asiatici si un australian.
Complet izolati de lume, cardinalii vor trebui sa il aleaga cu majoritate de doua treimi pe succesorul lui Benedict al XVI-lea. Buletinele lor vor fi arse, pentru a sterge orice urma a scrutinurilor secrete, despre care cardinalii nu vor putea vorbi multa vreme dupa aceea. Gratie adaugarii unor substante speciale, va iesi fie un fum negru, daca nu este ales niciun Papa, fie unul alb, in cazul alegerii Suveranului Pontif.
Inainte ca fumul sa se ridice din Capela Sixtina si clopotele Sfantului Petru sa bata, cardinalul italian Giovanni Battista Re, primul dintre cardinalii episcopi, il va intreba pe cel ales: „accepti alegerea ta canonica drept Suveran Pontif?”. El va raspunde da si isi va alege numele: Paul, Ioan, Ioan Paul, Clement, Pius, Benedict etc.. conform propriei optiuni si afinitatilor sale cu apostolii, sfintii sau papii din trecut.
Dupa 40 de minute, timp in care cardinalii vor depune juramantul de credinta, iar noul Papa va imbraca noile sale vestminte, cardinalul francez Jean-Louis Tauran va avea privilegiul sa anunte in latina multimea reunita in Piata Sfantul Petru: „Habemus papam” urmat de numele celui ales. Ulterior, purtand o etola rosie pe umeri, noul Papa se va arata lumii intregi. Un nou pontificat va incepe in istoria veche de 2000 de ani a crestinismului.
RITUALUL DE VOT
Desfasurarea alegerilor este stabilita in cele mai mici detalii in Constitutia apostolica Universi Dominici Gregis, promulgata de Ioan Paul al II-lea in 1996.
Cei 115 cardinali vor intra in cursul unei procesiui lente, insotiti de litania sfintilor, in Capela Sixtina. Cardinalul decan al conclavului incheie marsul.
Imediat ce ordinul „Extra Omnes” (toti afara) este dat si toate persoanele care nu fac parte din conclav ies din sala, cardinalii electori vor fi incuiati in Capela Sixtina impreuna cu un singur membru al clerului, pe care il vor alege ei insisi pentru intelepciunea si autoritatea sa morala.
Acesta din urma le va vorbi despre misiunea lor si despre necesitatea de a actiona pentru binele Bisericii, dupa care va iesi si el, premitand astfel inceperea scrutinului.
Pentru a vota, fiecare cardinal completeaza mai intai un buletin dreptunghiular, pe care este imprimat doar „Eligo in Summum Pontificem” (Il aleg ca Suveran Pontif) in partea superioara. El scrie numele candidatului sau in jumatatea inferioara, cu un „scris de nerecunoscut”.
Cardinalul indoaie buletinul de vot, urmand ordinea prioritatii, se ridica si il duce – astfel incat buletinul sa ramana vizibil – la altarul unde este amplasata urna acoperita cu un platou. Apoi el rosteste cu voce tare juramantul urmator:
„Martor imi este Hristos Mantuitorul, care o sa ma judece, ca ii dau votul meu celui care, potrivit lui Dumnezeu, consider ca ar trebui ales”.
El depune buletinul pe platou si il impinge in urna, se inclina spre altar si se intoarce la locul sau.
Pentru acest conclav, a fost prevazuta o urna speciala pentru cardinalii bolnavi care, desi se afla la Vatican, nu vor putea parasi camera pentru a merge sa voteze in Capela Sixtina.
Dupa ce voteaza toti, un observator agita puternic urna pentru a amesteca buletinele, apoi un altul le numara. Daca numarul buletinelor nu corespunde cu numarul de electori, acestea sunt arse imediat.
Fie ca observatorii constata o alegere sau nu, buletinele si datele sunt verificate de revizori. Daca nu este ales un papa, se procedeaza imediat la un al doilea vot. Apoi se ard buletinele de la ambele scrutine, impreuna, precum si notitele cardinalilor.
Papa este ales cu majoritate de doua treimi. Cardinalii recurg la patru scrutine pe zi, doua dimineata si doua dupa-amiaza, pana cand este proclamat un papa.
Dupa trei zile fara rezultat, scrutinul este intrerupt pentru o zi de rugaciune. Apoi sunt organizate alte serii de scrutine pana la alegerea definitiva, pentru care Benedict al XVI-lea a restabilit necesitatea de a se ajunge in toate cazurile la majoritatea de doua treimi.
Ioan Paul al II-lea a avut in vedere ca incepand de la un anumit numar de scrutine fara castigator, conclavul sa poata sa il aleaga pe noul Papa cu majoritate simpla, dar Joseph Ratzinger a suprimat aceasta posibilitate, pentru a se asigura ca cel ales beneficiaza de cel mai extins consens posibil.
Dupa ce este ales, noul Papa trebuie sa raspunda la doua intrebari ale cardinalul decan: Acceptati alegerea dumneavoastra canonica drept Suveran Pontif? Cu ce nume vreti sa fiti numit? Raspunzand „da” la prima, alesul devine imediat Papa si episcop al Romei.
Unul cate unul, cardinalii ii vor aduce un omagiul si isi vor marca supunerea fata de noul lor lider. Ulterior vor fi anuntati credinciosii – „Habemus papam” – , dupa care noul Papa va aparea in public si va rosti binecuvantarea sa apostolica Urbi et Orbi de la baconul Bazilicii vaticane.
Sursa: mediafax.ro
