Acasă Stirile zilei Bilant DNA: Peste 1.270 de inculpati trimisi in judecata, mai mult...

Bilant DNA: Peste 1.270 de inculpati trimisi in judecata, mai mult de un sfert dintre ei au comis abuz in serviciu! Ce a transmis Iohannis!

Urmareste-ne pe Facebook pentru cele mai importante stiri

Procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Laura Codruta Kovesi, a afirmat, joi, la sedinta de bilant a activitatii institutiei pe anul 2016, la care sunt prezenti seful statului, dar si numerosi ambasadori, ca in 2016 au fost trimisi in judecata 1.270 de inculpati, peste un sfert dintre ei fiind acuzati de abuz in serviciu cu un prejudiciu de peste 260 de milioane de euro.

Ea a spus ca identificarea fraudei si coruptiei in achizitiile publice a reprezentat un domeniu prioritar anul trecut, precizand ca procurorii DNA au identificat cazuri in care au fost achizitionate produse la preturi supraevaluate cu procente intre 50 la suta si 800 la suta. La randul sau, presedintele Iohannis a aratat ca recuperarea prejudiciilor produse statului ramane un subiect extrem de important, iar cei gasiti vinovati nu trebuie sa se mai bucure de bunurile si banii furati.

Presedintele Klaus Iohannis a declarat joi, cu ocazia prezentarii bilantului DNA pe 2016, ca o componenta importanta a luptei anticoruptie trebuie sa fie prevenirea incalcarii legii si a facut apel pentru integritate si responsabilitate la nivelul conducerii tuturor institutiilor publice.

Presedintele Klaus Iohannis a declarat joi, la prezentarea bilantului DNA, ca recuperarea prejudiciilor produse statului prin fapte de coruptie ramane un subiect extrem de important, precizand ca cei care au fost gasiti vinovati nu trebuie sa se mai bucure de bunurile si banii furati.

”Lupta DNA impotriva marii coruptii duce la bunastare sociala, lucru care se va reflecta in primul rand in buzunarele cetatenilor. Din acest punct de vedere, un subiect extrem de important ramane cel al recuperarii prejudiciilor produse statului prin fapte de coruptie comise de persoane pentru care s-a stabilit vinovatia, prin decizie judecatoreasca definitiva”, a declarat Klaus Iohannis.

Presedintele a sfatuit institutiile cu atributii in domeniul recuperarii prejudiciilor sa aiba o activitate sustinuta, deoarece cetatenii au mari asteptari in acest domeniu.

”O societate in care lupta anticoruptie este eficienta este una in care cei care au fost gasiti vinovati nu se mai bucura in continuare de banii sau bunurile dobandite prin incalcarea legii”, a conchis seful statului.

Mesajul integral al lui Klaus Iohannis

„Au trecut aproape 15 ani de cand a fost constituit Parchetul National Anticoruptie in anul 2002, precursorul DNA, iar Romania a demonstrat, pe parcursul acestei perioade, ca a reusit sa isi mareasca, din punct de vedere institutional, capacitatea de a lupta impotriva coruptiei, pentru consolidarea statului de drept.

De la an la an, increderea cetatenilor in justitie a crescut, iar succesul luptei anticoruptie a ajuns sa fie apreciat nu doar intern, ci si la nivel international, tara noastra fiind in punctul de a exporta acest model in regiune.

Aceasta evolutie nu ar fi fost posibila daca in Romania nu s-ar fi produs o temeinica asumare sociala a unui set de valori solide.

in tot acest interval nu numai capacitatea statului de a face fata provocarilor ce tin de coruptie a crescut, dar, lucru extrem de important, si mentalitatile s-au schimbat.

Am avut dovada acestui fapt recent, cand am vazut cu totii ca cetatenii Romaniei anului 2017 nu mai tolereaza minciuna, coruptia sau compromisul. Dimpotriva, acesti oameni au asteptari pe masura de la institutiile statului, au asteptari ca viata publica sa aiba in centrul ei respectarea legii si integritatea.

La noi s-a intamplat un lucru extraordinar, principiile abstracte si valorile fundamentale care stau la baza statului de drept au devenit preocupari concrete pentru cetateni.

Iar cand acestea au fost puse in mod brutal in pericol, a existat o reactie civica fara precedent. Romania a devenit nu numai un model de bune practici institutionale in materie de lupta anticoruptie, ci si o sursa de inspiratie pentru cetatenii altor state de a manifesta si a-si exprima in mod public refuzul de a mai accepta actele de coruptie.

inceputul acestui an ne-a gasit intr-un context in care lupta anticoruptie a fost pusa in mod real la incercare.

Indignarea si mobilizarea fara precedent a romanilor din ultima luna, ca si reactiile partenerilor externi sunt semnale clare ca tara noastra trebuie sa isi continue parcursul de consolidare a democratiei si statului de drept si, in acest sens, continuarea luptei anticoruptie este o cerinta esentiala daca ne dorim un stat modern.

De altfel, incercarile Executivului de a modifica legislatia penala au fost amendate in raportul MCV de anul acesta, in care se trage un semnal serios de alarma in sensul ca orice schimbari menite sa slabeasca eficacitatea institutiilor judiciare care combat coruptia ar atrage dupa sine reevaluarea progreselor realizate de Romania in acest domeniu.

Iata, deci, ca ireversibilitatea luptei anticoruptie nu este una garantata. Masuri legislative care slabesc domeniul de aplicare al infractiunilor de coruptie, ingerinta factorului politic in actul de justitie, campaniile media duse la adresa unor magistrati sau institutii judiciare sunt doar cativa dintre factorii care pot afecta radical traseul pe care s-a inscris Romania.

Ordonanta nr. 13, nefericita Ordonanta 13 din 2017, a fost abrogata, masurile amenintatoare la adresa luptei anticoruptie au fost retrase si sabia lui Damocles pare a fi fost, pentru moment, indepartata.

Avem o legislatie adesea deficitara, care genereaza probleme de interpretare. in mod incontestabil, ea trebuie amendata, dar masuri precum cele de modificare a Codului penal si a Codului de procedura penala sau legi de gratiere colectiva au nevoie de o dezbatere ampla in spatiul public, de transparenta si responsabilitate in procesul de luare a deciziilor.

Sunt aspecte de neignorat in Romania anului 2017.

Aprecierea oportunitatii adoptarii unor astfel de masuri si interventii trebuie sa fie expresia unei dezbateri reale in Parlament, dupa consultarea specialistilor si preluarea expertizei din domeniu, dezbatere care sa includa si punctul de vedere al minoritatii parlamentare, al opozitiei.

intregul proces decizional trebuie realizat cu o consultare reala a sistemului judiciar, cel care este chemat sa aplice astfel de masuri.

in acest sens, actiunile mele, ca Presedinte, au fost de fiecare data in spiritul asigurarii unei cooperari loiale intre institutii si, de aceea, in tot procesul decizional care va urma, am incredere ca DNA si institutiile din sistemul judiciar vor juca un rol activ prin prisma pozitiilor avizate pe care le pot expune, bazate pe activitatea lor de zi cu zi.

Doamnelor si domnilor,

Datele si cifrele din raportul de activitate arata intr-adevar faptul ca lupta DNA impotriva marii coruptii duce la bunastare sociala, lucru care se va reflecta in primul rand in buzunarele cetatenilor.

Din acest punct de vedere, un subiect extrem de important ramane cel al recuperarii prejudiciilor produse statului prin fapte de coruptie comise de persoane pentru care s-a stabilit vinovatia, prin decizie judecatoreasca definitiva.

Activitatea institutiilor cu atributii in acest domeniu trebuie sa fie una sustinuta, pentru ca rezultatele sa devina cu adevarat semnificative intr-un domeniu in care cetatenii au, pe buna dreptate, mari asteptari.

O societate in care lupta anticoruptie este eficienta este una in care cei care au fost gasiti vinovati nu se mai bucura in continuare de banii sau bunurile dobandite prin incalcarea legii.

Doamnelor si domnilor,

Lupta impotriva coruptiei prin mijloacele legale de care dispune statul este necesara si trebuie continuata.

Dar ea nu va fi suficienta pentru a combate definitiv acest flagel fara componenta de prevenire, care trebuie sa capete din ce in ce mai multa substanta.

in acest domeniu, profilaxia trebuie sa insemne integritate si responsabilitate la nivelul conducerii tuturor institutiilor publice. Este, de altfel, si una dintre asteptarile legitime ale societatii in ceea ce priveste reforma administratiei publice.

Am intrat intr-o noua etapa de maturizare a Romaniei, o Romanie construita pe o cultura a integritatii si corectitudinii in viata publica.

Importanta continuarii eforturilor facute in domeniul transparentei si integritatii publice, recuperarea prejudiciilor, dimensiunea de preventie sau eforturile in directia promovarii educatiei juridice sunt doar cateva dintre masurile pentru realizarea carora este nevoie de cooperare.

Nu putem sa reusim in acest demers care pune pe primul loc integritatea si interesul general al cetatenilor fara punti reale intre institutiile statului.

Romania se afla intr-un moment in care poate pasi cu incredere pe drumul democratiilor consolidate, in care mecanismele statului de drept sunt independente de vointa politica.

Este nevoie de foarte mult echilibru si intelepciune din partea tuturor partilor implicate pentru ca progresele facute pana acum sa nu fie pierdute. Ceea ce trebuie sa primeze este dezideratul Romaniei de a deveni un stat puternic, care apara interesele cetatenilor sai.

in aceasta noua paradigma, DNA ramane o institutie cheie, cu un rol esential in combaterea fenomenului coruptiei si al respectarii legii.

Prin activitatea dumneavoastra de anul trecut, ati aratat ca obiectivele pe care vi le-ati asumat pot fi transformate in realitati palpabile.

Doamnelor si domnilor,

inchei prin a va reasigura de faptul ca veti avea in mine un partener si un sprijin neconditionat in consolidarea statului de drept, fiindca este convingerea mea ferma ca dezvoltarea reala a Romaniei depinde de asta!”.