In 1941 a venit la Parintele pentru sfat si un frate al meu Vasile, casatorit in satul Calbor, langa Fagaras. Venise pentru ca se gandea ca va fi chemat si el in razboi si sa primeasca binecuvantare. Cand a ajuns in fata Parintelui, fara sa-i spuna cine este, Parintele i-a spus: „Vasile, tu ti-ai ales avere, nu muiere. Pentru asta vei suferi toata viata”. Atat i-a spus. Si asa a fost. El isi luase o fata bogata cu pamant nesfarsit. Cand au venit comunistii, i-au luat si pamantul de sub casa lui. (Pr. Sofonea Ioan, Sibiu)
Eu sunt la a doua casatorie, binecuvantata si aceasta de Parintele Arsenie. Cand eram casatorit cu prima sotie, 1-am rugat sa mijloceasca ca sa ne binecuvanteze bunul Dumnezeu cu copii. Apoi i-am spus ca sotia avusese doua sarcini extrauterine. Dansul mi-a raspuns: „Minte, ma, dar daca n-a vrut sa alapteze copii, va alapta cancer”. Intr-adevar, a murit de tanara, cu cancer la piept. (Dumitru Matronea, Sibiu)
Stateam cuminte si asteptam sa-mi vina randul. Pariniele tuna si fulgera impotriva pacatului, la crestini, iar eu ma faceam tot mai mica, pe masura ce ma apropiam de el. Cu epitrahilul tras peste un halat, cu o caciula pe cap si cu pantofii incaltati in galosi, Parintele Arsenie catehiza, predica, mustra si binecuvanta, dezvaluind pacatele fiecaruia, dupa masura. Am fost martora unor scene care m-au infricosat… Un barbat de vreo 50 de ani se arsese pe fata cu azot si era desfigurat. Dar nu pentru asta venise la Parintele, ci doar pentru a- i inmana un modest pomelnic. Duhovnicul 1-a strapuns cu privirea, dupa care 1-am auzit spunand: „De ce crezi tu, crestine, ca te-ai ars chiar pe fata, ca sa fii respingator pentru toata lumea? “. Barbatul amutise. „Sa-ti spun eu de ce…Ti-ai batut joc de o fata in tinerete, dar nu ai luat-o de nevasta. A ramas singura, pana la varsta asta si este si stearpa pe deasupra,, fiindca a avortat, ca sa evite rusinea unui copil fara tata, iar de atunci n-a mai putut ramane insarcinata. Ai pacatuit si tu, dar ai impins-o si pe ea spre pacat! Acum platesti cu suferinta asta…”. Omul isi plecase ochii in pamant si plangea infundat, cu pomelnicul uitat intr-o mana. O femeie trecuta de 60 de ani, din Sambata de Jos, se plangea ca fiul ei s-a apucat de baut si o bate cu lantul de cate ori se imbata. Parintele a ascultat-o, privind tinta in ochii sai, apoi l-am auzit cum ridica vocea: „Pe tine te bat de fapt cele 22 de avorturi pe care le -ai facut! Stii ce insemna asta? Auzi acum: asta insemna tot atatea suflete care s-au dus pe lumea cealalta, fara a fi fost botezate si nu vor putea intra in Imparatia Cerurilor din cauza ta! In schimb, tu ai strans bani si ti-ai facut ditamai cavoul, de parca dupa moarte vei ramane acolo”. (Lucia Chima, Sinca Veche)
Altadata, stateam la Sibiu, la coada la paine. In spatele meu s-au asezat doi domni. Unul dintre ei zice catre celalalt:
«Am un prieten, Mihai, care a venit la mine plangand, spunand ca are cancer. A fost la o gramada de doctori, la Bucuresti, la Medias, la Cluj . Toti i-au spus ca are cancer. Eu ii zic: „Am auzit ca exista un om care-ti spune de toate. Hai sa mergem la el. Omul acela sta dincolo de Bucuresti, la Draganescu”». Atunci, mi-am dat seama ca e vorba de Parintele Arsenie. Domnul din spatele meu continua: «Cand am intrat pe poarta, in curtea bisericii, vad ca omul acela iese din biserica si-mi zice: „Hai, mai, ca de cand te astept. Ai reusit in sfarsit sa-l aduci?” si catre prietenul meu bolnav: „Ma, sa nu te mai duci la doctor, ca stii ce-ti spune: sapa si lopata. Ma, n-ai cancer, dar sa te lasi de bautura si de fumat. Si sa lasati copiii sa vina la rand”. Acum s-a facut sanatos; nu-l mai doare nimic, s-a lasat de bautura si de fumat, au copii. Vine la mine bucuros ». S-au dus doua doamne la Draganescu, la Parintele. Parintele o intreaba pe una dintre ele: „Cati ani ai?”. Ea zice: „33″. „Si cati copii ai avut? Iti spun eu: 32″. Eu ma gandeam ca nu putea sa aiba tot cate un copil la un an, dar ea a spus apoi ca facea chiuretaje si de 3-4 ori pe an. Pe urma, Parintele a intrebat-o si pe cealalta doamna cati copii a avut si i-a spus ca a facut semne la piciorul de la masa si a ajuns pana sus. Zice Parintele: „Doi dintre ei ti-au spus: «Mama, de ce nu ne-ai lasat sa venim pe lume, ca ne faceam sfinti». Vezi ma, pe ea am putut-o ierta, dar pe tine nu te iert”.
Parintele Arsenie tinea foarte mult ca mamele sa lase copiii sa vina pe lume. Zicea ca sfarsitul lumii vine cand copiii nu se mai nasc si cand multi oameni vor muri inecati sau ca urmare a accidentelor, crimelor, fulgerelor. Multe rele vin peste noi, ca noi trebuie sa platim sangele si pacatele celor ce nu vor sa stie ce e pacatul, ale acelora care umbla in placeri si omoara (parintii pe copii si copiii pe parinti). Sa nu ne multumim numai ca 1-am cunoscut pe Parintele Arsenie, ci sa si ascultam ce ne-a invatat. Sa iubim pe Dumnezeu si pe aproapele nostru, ca sa-i facem o mare bucurie lui Dumnezeu. (Maica Glicherin)
Sursa: obiectiv.info
