Acasă Stirile zilei Imobiliare Apocalipsa imobiliara dupa EBA: Pretul locuintelor din Romania ar putea scadea cu...

Apocalipsa imobiliara dupa EBA: Pretul locuintelor din Romania ar putea scadea cu 34% pana in 2016

Urmareste-ne pe Facebook pentru cele mai importante stiri

Deteriorarea situatiei economice si financiare ar provoca un declin accelerat al preturilor la locuinte in Romania in urmatorii trei ani, potrivit scenariului pesimist elaborat de Autoritatea Bancara Europeana (EBA) pentru testele de stres la care vor fi supuse in perioada urmatoare 124 de banci de importanta sistemica din Uniunea Europeana, se arata in datele publicate marti pe pagina de Internet a EBA, potrivit Agerpres.

Scenariului de baza al EBA, care foloseste estimarile Comisiei Europene, potrivit carora Produsul Intern Brut al Romaniei ar urma sa inregistreze o crestere de 2,3% in acest an, urmata de un avans de 2,5% in 2015 si unul de 2,3% in 2016. De asemenea, rata somajului ar urma sa ramana stabila in apropierea cifrei de 7,2% pana in 2016 in timp ce preturile pe piata imobiliara rezidentiala ar urma sa creasca treptat cu 1,1% in acest an, cu 3,0% in 2015 si cu 5,0% in 2016.

In schimb, potrivit scenariului pesimist al EBA, economia romaneasca ar urma sa inregistreze trei ani de recesiune (minus 1,4% in 2014, minus 1,8% in 2015 si minus 0,7% in 2016), cumulata cu o crestere treptata a ratei somajului de la 7,7% in 2014 la 8,6% in 2015 si ajungand la 9,2% in 2016. Conform acestui scenariu, preturile la locuinte in Romania ar inregistra un declin accelerat de 12,2% in acest an, urmand o scadere de 11,1% in 2015 si una de 7,2% in 2016.

Cumulat pe ansamblul perioadei 2014-2016, preturile pe piata imobiliara rezidentiala din Romania ar inregistra o deviatie de 33,7%, cel mai ridicat nivel din UE, in timp ce media europeana ar fi de 21,2%.

La elaborarea scenariului pesimist, EBA a luat in considerare cele mai importante riscuri la adresa stabilitatii sectorului bancar. Acestea sunt cresterea randamentelor obligatiunilor guvernamentale insotita de o modificare a aversiunii fata de risc, continuarea deteriorarii calitatii creditelor in tarile cerere slaba, o stagnare a reformelor care ar pune in pericol increderea in sustenabilitatea finantelor publice, precum si lipsa masurilor de restructurare a bilanturilor bancilor pentru ca acestea sa-si pastreze accesul la finantare de pe piata.