SUA, Belgia si Franta au readus in actualitate o veche terapie ce se bazeaza pe folosirea de virusi care ”mananca” bacterii, in paralel cu dezvoltarea antibiorezistentei, in fata cresterii rezistentei microbilor la antibiotice.
Descoperita in timpul Primului Razboi Mondial si dezvoltata in anii 1920 si 1930, fagoterapia se bazeaza pe folosirea de virusi care mananca bacterii (numiti si bacteriofagi), care se gasesc in cantitati foarte mari in natura (inclusiv in ape uzate) sau in corpul uman (in intestin, de exemplu).
Acesti virusi au o activitate mai limitata decat antibioticele, nedistrugand decat anumite tulpini de bacterii, dar nu provoca practic niciodata efecte secundare grave in organismul tratat, a spus dr. Dublanchet care a precizat ca a vindecat in ultimii ani 15 pacienti prin aceasta metoda, scrie libertatea.
Tratamentul este de obicei de scurta durata (doua pana la trei saptamani) si semnificativ mai putin costisitor decat cel cu antibiotice.
Dar dezvoltarea fagoterapiei este impiedicata de lipsa de interes a laboratoarelor mari, deoarece fagocitele sunt derivate din natura si, prin urmare, „non-brevetabile”.
„Laboratoarele au abandonat centrul de interes, deoarece randamentul investitiilor este considerat prea mic”, noteaza Jean Carlet specialist in boli infectioase, consultant de OMS, citat de AFP.
In SUA, singurele fagocite comercializate in prezent sunt destinate sa protejeze produsele alimentare impotriva infectiilor bacteriene.
UE a lansat in 2013 primul proiect din acest domeniu, numit ‘Phagoburn’, pentru a testa fagocitete impotriva bacteriilor rezistente care ataca ranile mari arse. Un numar de 12 pacienti din Franta, Belgia si Elvetia urmeaza sa participe la acest test.
Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a avertizat la sfarsitul anului trecut ca daca nu se face nimic pentru prevenirea utilizarii abuzive a antibioticelor sau pentru gasirea unor molecule noi, lumea se indreapta catre „o era post-antibiotice, in care infectiile comune vor incepe sa ucida”.