Mai multe sectoare ale Alpilor raman la fel de radioactive ca deseurile nucleare, la aproape trei decenii de la catastrofa nucleara de la Cernobil, avertizeaza experti de la Comisia franceza de Cercetare si Informare Independente cu privire la radioactivitate (CRIIRAD), relateaza L’Obs online.
Parcul National Mercantour si Col de la Bonette-Restefond, doua bijuterii din Alpii francezi, sunt foarte periculoase, avertizeaza experti de la CRIIRAD intr-un studiu publicat vineri. In pofida faptului ca asociatia este cunoscuta pentru pozitia sa antinucleara, observatiile si alertele sale au la baza o activitate stiintifica recunoscuta, ceea ce este de natura sa provoace ingrijorare in privinta siturilor alpine, comenteaza publicatia franceza.
Potrivit CRIIRAD, cele doua locuri prezinta un nivel mediu de radiatie cu cesiu 137 – un metal radioactiv produs de catre centralele nucleare – „de doua ori mai mare decat cel normal”. In anumite zone, cesiul s-a acumulat in asa masura, incat prezinta „valori de cateva zeci de ori sau chiar de cateva sute de ori mai mari decat nivelul natural”, potrivit aceleiasi surse, conform Mediafax.
Minciuna de stat
Asociatia afirma ca a masurat, in anumite esantioane de sol prelevate de pe munte, o radioactivitate mai mare de 100 de mii de becquereli pe kilogram. „Adica valori specifice deseurilor nucleare”, precizeaza Bruno Chareyron, un inginer in fizica nucleara, directorul Laboratorului CRIIRAD. Directivele europene considera ca la un nivel de peste 10 mii de becquereli pe kilogram (adica o valoare de zece ori mai mica decat in Alpi) este necesara tratarea solului contaminat ca si cum ar fi un deseu.
De unde provin acesti izotopi toxici? Din trecut, sau mai exact dintr-un trecut care nu vrea sa treaca, cel al catastrofei de la Cernobil, de pe 26 aprilie 1986, scrie publicatia. Centrala ucraineana a explodat si a raspandit in toata Europa un nor radioactiv. Estul Frantei – din Alsacia si pana in Corsica – a fost deosebit de radiat, in pofida faptului ca autoritatile franceze afirmau atunci, pe 6 mai 1986, prin Ministerul Agriculturii, ca „teritoriul francez, din cauza distantei mari, a fost total crutat de poluare”.
„O minciuna de stat a carei enormitate este demonstrata, dupa 29 de ani, de masuratorile CIIRAD, daca mai era nevoie”, comenteaza L’Obs.
„Radioactivitatea pe care o observam astazi este legata in proportie de 80% de accidentul de la Cernobil, iar restul de 20 de procente provine de la materialele nucleare franceze, cu mult inainte de anii ’80”, apreciaza Bruno Chareyron.
Insa de ce ar fi mai afectati masivii alpini decat, de exemplu, periferia lioneza sau preeria alsaciana? Din cauza ploii, raspunde expertul. „Gradul de contaminare este intru totul corelat cu precipitatiile care au avut loc in perioada 1-6 mai 1986 (perioada trecerii norului radioactiv pe deasupra teritoriului francez). Ploaia, la fel ca ninsoarea, aduce la sol atomi radioactivi aflati in suspensie in aer”, declara el.
Probleme cu tiroida, cancere
Relieful muntos contribuie, de asemenea, la aceasta situatie. Cu ajutorul gravitatiei, relieful permite acumularea particulelor periculoase intr-un spatiu restrans, la baza pantelor, in loc sa permita dispersarea lor peste tot, asa cum este cazul unei suprafete plane. Or tocmai aceasta concentratie este nociva pentru miile de vizitatori care bat anual masivii Mercantour.
Doar trecerea prin aceste zone nu ridica o problema, insa „nu trebuie sa se ramana mult timp in zone contaminate, deoarece aceasta expunere lunga poate avea consecinte grave: probleme cu tiroida, cancere”, avertizeaza Bruno Chareyron.
Aceasta nu este prima data cand CRIIRAD alerteaza autoritatile cu privire la radioactivitatea Alpilor. In 1998, ONG-ul l-a interpelat pe ministrul Sanatatii Bernard Kouchner pe aceasta tema, cerandu-i sa informeze turistii sa nu stationeze prea mult timp in anumite puncte si sa excaveze aproximativ zece centimetri de sol in zonele cele mai contaminate. „Din 1998 si pana in prezent nu s-a facut nimic”, deplange ONG-ul. „Nu este usor sa pui in discutie excelenta domeniului nuclear intr-o tara cu 58 de reactoare”, comenteaza LObs.
