La data de 15 august, Biserica Ortodoxa cinsteste Adormirea Maicii Domnului, cel mai de seama eveniment religios al anului, din grupul sarbatorilor care o preslavesc pe Sfanta Fecioara Maria (11 la numar). Praznicul Adormirii Maicii Domnului este cunoscut in popor sub numele de Sfanta Maria Mare sau Uspenia (denumire slava).
Adormirea Maicii Domnului sau „Pastile verii” reprezinta cea mai importanta sarbatoare inchinata Sfintei Maria, iar pentru romani este si ocrotitoarea marinarilor, in mai multe orase fiind organizate procesiuni cu icoane si pelerinaje, dar si manifestari artistice.
Sarbatoarea Adormirii Maicii Domnului aduna mii de credinciosi in lacasurile care poarta hramul sarbatorii: 40 de biserici in tara si opt in Capitala. La marele praznic al Adormirii Maicii Domnului ne reamintim de evenimentul religios de atunci: Cu trei zile inainte de trecerea la viata vesnica, Nascatoarea de Dumnezeu a fost vestita de Arhanghelul Gavriil ca a venit ceasul ca ea sa mute langa Fiul ei prea iubit.
Intr-o zi de vineri, Arhanghelul i-a adus Maicii Domnului o ramura de finic si ea a inteles mesajul, pentru ca si Iisus a fost intampinat cu ramuri de finic la intrarea in Ierusalim. Gavriil i-a zis:”Acestea zice Fiul Tau: Vremea este a muta pe Maica Mea la Mine. Nu te teme de aceasta, ci primeste cuvantul cu bucurie, de vreme ce vii la viata nemuritoare”. Vestea primita i-a adus, intr-adevar, mare bucurie Maicii Domnului.
Ea s-a urcat pe Muntele Maslinilor, unde avea obiceiul sa se roage. Acolo s-a intamplat un lucru extraordinar: pomii care erau pe munte s-au aplecat in fata ei si au intampinat-o ca pe o stapana. La intoarcerea de la rugaciune, Nascatoarea de Dumnezeu a aprins multe lumanari si tamaie, si-a pregatit cele cuvenite pentru inmormantare, apoi le-a chemat pe prietenele si pe vecinele ei. Le-a aratat ramura de finic, le-a marturisit ce mesaj i-a adus Gavriil si le-a spus:”Iata, a venit vremea ca eu sa va las si sa ma duc la Fiul meu”.
Dupa ce a impartit vaduvelor sarace hainele sale, Maica Domnului si-a facut rugaciunea, si-a cerut iertare tuturor si si-a dat sufletul in mainile Fiului Sau Ceresc. Atunci un tunet mare a vestit adunarea tuturor Apostolillor lui Hristos care au venit la casa Maicii Domnului din Ierusalim. Sfantul Petru a inceput cantarea de inmormantare, apostolii au ridicat patul mortuar si au petrecut-o pana la mormant, in gradina Ghetsimani. Acolo, cu totii au facut cantarea de ingropaciune si au vegheat mormantul Nascatoarei de Dumnezeu timp de 3 zile, asteptandu-l pe Apostolul Toma, plecat sa implineasca o randuiala apostolica.
La sosire, Apostolul Toma s-a intristat ca n-a fost martor la ingropaciunea Maicii Domnului si a cerut incuviintarea obstii sa se deschida Sfantul Mormant sa vada chipul adormit al Maicii Domnului. Spre uimirea tuturor, acolo era doar giulgiul, marturia mutarii Maicii Domnului la ceruri cu trup cu tot.
Nu se stie cu exactitate nici ziua, nici anul mortii Maicii Domnului cand aceasta s-a inaltat cu trupul la cer, pentru ca in Sfintele Evanghelii nu exista astfel de precizari. Dar sarbatoarea isi are originea in Sfanta si credibila traditie a Bisericii, iar circumstantele Adormirii Maicii Domnului sunt mentionate si pastrate de Biserica Ortodoxa din timpuri apostolice. Ca dovezi palpitante stau atat scrierile apocrife si opinia Sfintilor Parinti, cat si credinta constanta a poporului dreptcredincios in Dumnezeu.
Amanunte despre evenimentul religios al Adormirii Maicii Domnului se regasesc in scrierile a patru parinti orientali: patriarhul Modest al Ierusalimului, Andrei Criteanul, Gherman al Constantinopolului si Sfantul Ioan Damaschin. De asemenea, documentele religioase din secolul al V-lea amintesc ca, in Siria, sarbatoarea Adormirea Maicii Domnului era cinstita cu mare fast.
Se crede ca locul de origine al sarbatorii este orasul sfant Ierusalim. Aici se pastreaza si in zilele noastre, nu departe de Gradina Ghetsimani, o biserica inaltata deasupra mormantului Maicii Domnului. Sutele si sutele de pelerini care viziteaza zilnic sfantul lacas au prilejul sa se inchine la o renumira icoana facatoare de minuni, cunoscuta sub numele de Ierusalimitissa.
In ziua praznicului Adormirii Maicii Domnului este celebrata si Ziua Marinei, pentru ca Maica Domnului este protectoarea marinarilor .
In traditia populara , Maica Domnului este ocrotitoarea familiei, si a nasterii pruncilor sanatosi. in ziua marelui praznic, icoana Maicii Domnului, prezenta in casele romanilor, se impodobeste cu flori pentru ca norocul sa nu paraseasca acea familie.
In familiile care au fete de maritat, icoana Fecioarei Maria este impodobita cu flori de busuioc pentru ca tinerele sa aiba noroc in dragoste .
In aceasta zi, se culege navalnicul, o planta care creste in paduri, in locuri ascunse, cunoscute doar de femeile varstnice.
In ziua praznicului, planta aceasta este daruita fetelor pentru a avea noroc sa se casatoreasca cu un baiat gospodar si iubitor.
De asemenea, acum se aduna ultimele flori care sunt renumite ca leacuri pentru bolile grave.
Ofrande pentru rudele plecate in eternitate
in dimineata praznicului, gospodina casei duce la biserica fructe: struguri si prune, pentru a fi slujite de preot. Dupa slujba inchinata praznicului, ofrandele acestea se dau de pomana pentru sufletul rudelor plecate in eternitate.
in multe zone din Muntenia se mai dau de pomana faguri de miere, prune, struguri si apa.
Interval benefic pentru semanatorile de toamna
Perioada dintre cele doua praznice dedicare Sfintei Marii, 15 august si 8 septembrie, este optima pentru semanaturile de toamna.
Preziceri meteorologice
Daca in ziua acestui praznic infloresc trandafirii, traditia spune ca va fi toamna lunga.
Obiceiuri stravechi
In aceasta zi ciobanii coboara cu oile de la stana si se incheie varatul oilor la munte.
In calendarul popular, ziua marcheaza trecere de la vara spre toamna si barbatii nu mai poarta din aceasta zi palarie, ci numai caciula pana la Sangeorz, in data de 23 aprilie.
Pentru sporul casei
La sate, femeile care descanta, vor „lega” ciocul pasarilor ca acestea sa nu distruga recolta.
Tot acum, in Sudul tarii se mai tocmesc si acum pandarii, paznicii care pazesc viile, pentru ca recolta de struguri sa nu fie pradata de hoti si gospodarii sa se bucure de recolta.
incepe sezonul nuntilor
in ziua de l6 august se deschise sezonul nuntilor, care se incheie la 14 noiembrie. in acest interval, se desfasoara targuri si iarmaroace de toamna si praznice de pomenire a celor trecuti la viata vesnica.
Rugaciune pentru implinirea unei dorinte
In aceasta zi, crestinii se roaga intens pentru implinirea unei dorinte, stiut fiind ca Fiul Maicii Domnului implineste, mai ales in aceasta zi, orice dorinta celui care se roaga.
Maica Domnului, protectoarea femeilor insarcinate
in traditia populara, in intervalul 14-16 august, femeile insarcinate respecta o datina numita „cercurile Maicii Domnului”. in aceste zile, pentru ca Maica Domnului sa le ajute si sa le protejeze sa nasca fara probleme prunci sanatosi, viitoarele mame nu lucreaza.
Prin traditie, datina este respectata cu sfintenie in Moldova, unde s-a constatat ca in aceasta zona geografica se nasc multi copii.
In credinta populara, Maica Domnului protejeaza intrega familie si mentine armonia si sporul casei.
« Maica Domnului, cerandu-si iertare inainte de Adormirea sa intru Domnul, ne-a dat si noua un indemn de a face la fel, de a cere iertare unii la ceilalti, ca intr-un gand sa marturisim pe Hristos, fiul ei si Mantuitorul nostru », ne spune parintele Valentin Fotescu, preot la Biserica « Sfanta Vineri Noua » din Bucuresti.
Acum se organizeaza pelerinaje la manastirile care poarta hramul Sfintei Maria.
La Manastirea Adormirea Maicii Domnului-Nicula din comuna Frizesu Gherlii, judetul Cluj, exista icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul. La data de 15 august, in fiecare an, aici se desfasoara cel mai important eveniment religios pentru credinciosii ortodocsi din Transilvania. Un numar impresionant de pelerini se roaga la aceasta icoana facatoare de minuni care, potrivit legendei, a lacrimat timp de o luna, in primavara anului 1699. Izvoarele istorice atesta ca icoana este donatia nobilului roman Ioan Lupsa.
