Sarea este un condiment a carui folosire se pierde in istorie La inceputul secolului al XX-lea, in Tibet si Mongolia „banii” cu care se achitau lucrurile erau placi si bare de sare. In unele regiuni din Africa, mireasa se cumpara cu 13 castroane de sare!
Privatiunea de sare era considerata in Borneo ca fiind o mare pedeapsa, iar juramantul in fata justitiei suna astfel: „bucatele mele sa fie distruse, sa-mi piara animalele si sa nu mai gust niciodata sare, daca nu spun adevarul”!
Sarea are efecte deosebite in tratarea unor boli cum ar fi congestiile cronice ale mucoaselor gurii, gatului, nasului, bronhiilor, astmul se trateaza cu aer sarat, baile sarate sunt recomandate in afectiuni ale oaselor, nervilor periferici dar si in cele ginecologice. Baile cu sare intaresc rezistenta organismului, in special sistemul imunitar si influenţeaza in bine procesele osmotice.
Atat de importanta in alimentatie, sarea a fost asimilata iubirii!
Sarea este un drog si un stimulent puternic. Desi are reputatia de intaritor al gustului, de fapt il denatureaza. Haideti sa ne gandim la o rosie cu sare si la una fara sare – cand se simte gustul adevarat al legumei?
Odata cu aparitia surplusului alimentar, in special a carnii (vanatului), sarea a fost absolut necesara pentru pastrare si conservare. Pe masura ce oamenii au continuat sa-si diversifice alimentaţia conservata in detrimentul celei naturale-proaspete si odata cu „invazia” bauturilor racoritoare, cantitatea de sare folosita constient de producatori si inconstient de consumatori devine din ce in ce mai mare. Astazi, pe piata sunt produse care au de peste trei ori cantitatea de sare pe care o aveau in urma cu 20-30 de ani!
Sarea este hidrofila, unde este sare multa este si apa multa, deci produsele vor atarna mai mult la cantar!
Alimentele, asa cum ni le ofera natura, au atata sare cata este organismul capabil sa elimine – adica 2,5-3 grame pe zi. In situatii exceptionale, se pot elimina pana la sapte grame pe zi.
In bolile infectioase, inflamatorii, in cele renale, refacerea este favorizata in mod special de regimul fara adaos de sare. In cancer, ca si in alte boli grave eliminarea adaosului de sare favorizeaza detoxifierea prin indepartarea edemului celular simultan cu reducerea potentialelor electrice negative ale celulei.
Prin alimentatia conservata si cea de tip fast-food ne-am modificat gustul şi… exceptia a devenit regula, astfel incat ajungem sa consumam zilnic cel putin 8 -10, chiar 15 grame de sare sau mai mult. Sodiul, elementul care insoteste clorul (cel care da gustul sarat) in structura sarii (clorura de sodiu) ridica mari probleme, el actionand adesea pe vase, inima si creier (retine apa!).
Sarea scoate cu forta apa din celule si o impinge in spatiile intercelulare, creand senzatia acuta de sete. Surplusul de sare ramane in organism pentru ca rinichii sunt incapabili sa-l elimine, se depune in articulatii si in peretii vaselor. De cele mai multe ori, durerile reumatice dispar la simpla reducere a sarii si la eliminarea carnii din alimentatie.
Sarea creste riscul bolilor de inima, prin cresterea presiunii sangelui. Hipertensiunea arteriala este un factor de risc important pentru bolile de inima si afecteaza 1 din 10 persoane
Populatia urbana foloseste de trei ori mai multa sare decat cea rurala. Asa cum alcoolul si tutunul pot deveni parte existentiala a celor dependenti, la fel se comporta si sarea.
Lista efectelor negative ale sarii si ale alimentelor care au un continut important de sare este foarte mare.
Unul dintre motivele puternice pentru care consumul de sare este greu de limitat este cel comercial, in detrimentul demonstrat al sanatatii.
De aceea, ar fi bine sa mai stim cateva lucruri despre sare.
1. In cadrul unei alimentatii naturale, sarea este inutila organismului, chiar daca este imbogatita cu iod. Dovada in acest sens o constituie forma sub care se elimina (neschimbata). Este bine sa consumam sare gema!
2. Omul este singurul „animal” care consuma mai mult sodiu decat potasiu!
3. Pentru a reduce consumul de sare cu 30% trebuie eliminata total sarea din bucatarie! Alimentele semipreparate sau finite din comert aduc suficienta sare.
4. Pentru a reduce consumul de sare cu 60% trebuie eliminata total sarea din bucatarie, iar din comert sa consumam numai produse dietetice.
5. Sarea de bucatarie prelucrata industrial este anorganica, fara enzime si alte substante necesare organismului. Trebuie sa consumam numai sare grunjoasa si neiodata!
6. Sarea grunjoasa este bogata in magneziu (este inchisa la culoare si uneori amaruie) si este deosebit de benefica organismului.
7. In cazul hipertensiunii arteriale este bine sa consumam alimente fara sare si cat mai proaspete.
8. Consumul mare de sare atrage dupa sine un consum crescut de apa, pentru diluarea ei si pentru a-i diminua toxicitatea. Corpul face eforturi deosebite sa elimine surplusul de sare prin transpiratie, vasele si inima vor fi suprasolicitate!
9. Sarea distruge enzimele si vitaminele, iar surplusul se depoziteaza in oase şi articulaţii, alaturi de acizi. Apare reumatismul articular degenerativ care se vindeca printr-un regim fara sare! Este impropriu numit astfel pentru ca in orice aliment natural exista sare!
10. Cartofii contin de 31-42 de ori mai mult sodiu decat potasiu, pe cand merele contin chiar de o suta de ori mai mult sodiu decat potasiu. Taranii ar rade daca le-am recomanda sa puna sare pe mere, dar pun sare pe cartofi!
11. Sarea creste apetitul, cantitatea de alimente si de lichide consumate. Cu cat o dieta este mai naturala (lipsita de sare, dar şi de alte tipuri de aditivi) cu atat eficienta ei terapeutica este mai mare! Oricat de sarac ar fi in sare un regim alimentar, valorile sodiului si ale clorului nu sunt atat de scazute incat sa poata fi afectata viata!
12. Pe piata se gasesc mai multe tipuri de sare: bolovan, gema, de mare si de masa. Conţinutul in sodiu al fiecarui tip de sare este aproape identic, difera doar reprezentarea altor elemente minerale! Sarea de mina (ca si cea marina) are culoarea gri, este umeda, deci mai putin agreabila, dar contine aproximativ 100 de elemente in plus fata de sarea de masa (care conţine doar doua elemente – clor si sodiu).
13. Este bine sa evitam excesul de sare la mancarea gatita si condimentele puternice, mai ales pe cele straine tarii noastre (durata de conservare este mult mai mare, deci si continutul de sare).
14. Adaugarea sarii si a condimentelor in alimentele care sunt inca pe foc determina deteriorarea structurii profunde a acestora si pe cea a alimentului final. Sarea si condimentele se adauga la sfarsit.
15. Adesea, sucurile din comert au un continut foarte mare de sare. In sucul de rosii, de exemplu, se poate ajunge pana la 10%.
16. Alimente foarte bogate in sare, si, din pacate consumate de copii, sunt cele uscate si cu termen mare de garantie: produse din carne, mancaruri instant, cereale pentru micul dejun, supe, sosuri in conserve si la pachet, extracte din drojdie de bere, unt, margarina si branza, chips-uri, alune sarate si alte snacks-uri asemanatoare.
17. Consumul sarii in cantitate mare, ca şi al bauturilor acidulate, prezinta riscul eliminarii calciului din oase. Natural, in afara de sare, sodiul se gaseste in morcovi, sfecla, anghinare.
18. Alimentele de origine animala au un cotinut mai mare de sodiu decat cele de origine vegetala. Produsele conservate, atat cele din carne, cat si cele vegetale, au cantitati ce depasesc cu mult nevoia de sodiu.
19. Sarea poate fi inlocuita cu verdeturi (patrunjel, marar, leuştean), condimente naturale si mirodenii (coriandru, piper, nucsoara, cimbru, busuioc, oregano, tarhon etc.), pentru a reduce aciditatea sucurilor digestive.
Sursa: Secretele
