Fara indoiala ca Homo sapiens este o specie ingenioasa. Desi ne aflam pe planeta de un timp relativ scurt (primii Homo sapiens moderni au aparut in urma cu aproximativ 200.000 de ani), prin comparatie cu varsta estimata la 4,53 miliarde de ani a Pamantului, oamenii si-au asigurat supravietuirea ca specie prin creativitate, de la primele unelte din piatra cioplita pana la internet si la colonizarea spatiului extraterestru. Live Science prezinta un top 10 al inventiilor care au revolutionat dezvoltarea societatii umane din negurile istoriei si pana in prezent.

Roata

inainte de inventia rotii, la jumatatea mileniului patru inainte de Hristos, progresul omenirii si calitatea vietii erau sever limitate de greutatea lucrurilor care puteau fi transportate si de distanta pe care acestea puteau fi carate. Conform istoricilor si antropologilor, cea mai dificila parte nu a fost inventia rotii in sine, ci conectarea acestora la o platforma pe care puteau fi transportate obiecte foarte grele.

„Ideea de geniu a fost conceptul de roata si osie”, a comentat antropologul David Anthony, profesor la Hartwick College. in sine, acest angrenaj roata-osie, vechi de 3.500 de ani si care nu s-a schimbat in mod substantial pana in prezent, era foarte greu de obtinut. Spre exemplu gaurile din centrul rotilor si de la capetele osiei trebuiau sa fie perfect rotunde si extraordinar de bine finisate. Dimensiunea osiei a fost de asemenea de importanta critica, la fel cum era si modul in care intra in gaura din roata — osia nu trebuia sa intre prea fix in aceasta gaura dar nici sa aiba diametrul mult prea mic fata de cel al gaurii din roata.

Eforturile geniilor ingineresti de acum 3.500 de ani au fost insa rasplatite pe deplin. Carutele au facilitat dezvoltarea agriculturii si a schimburilor comerciale facand posibil transportul produselor inspre si dinspre piete. De asemenea, folosirea carutelor a facilitat mobilitatea populatiei. De la inventia lor si pana in prezent rotile au ramas parte integranta a stilului nostru de viata, fiind prezente in numeroase obiecte, de la ceasuri si pana la automobile, aparate de zbor sau in alcatuirea turbinelor, scrie Agerpres.

Cuiul

Cuiul poate fi considerat, pe drept cuvant, o inventie aflata la baza societatii. Fara el intreaga civilizatie umana s-ar prabusi. Aceasta inventie extraordinar de importanta dateaza de peste 2000 de ani, din perioada Romei Antice si a devenit posibila odata cu dezvoltarea metalurgiei care a permis turnarea metalului in tipare. inainte de inventarea cuiului structurile din lemn erau construite prin imbinarea geometrica a partilor, un proces mult mai laborios care necesita foarte mult timp si atentie din partea constructorilor. Pana la sfarsitul secolului XVIII si inceputul secolului XIX cuiele erau produse manual de fierari. Procesul de productie implica incalzirea pana la incandescenta a unei bare de fier si apoi lovirea ei cu ciocanul pentru a obtine un varf ascutit, conform cercetatorilor de la Universitatea din Vermont. Abia la inceputul secolului XIX au aparut primele masini de facut cuie. Tehnologia pentru producerea cuielor a avansat, iar dupa ce Henry Bessemer a patentat o modalitate de a produce in masa otel din fier, cuiele din fier au trecut in uitare. Astfel, daca in 1886 doar aproximativ 10% dintre cuiele din SUA erau produse din sarma subtire de otel, pana in 1913 procentul cuielor obtinute din sarma de otel a crescut la 90%.

Din aceeasi categorie face parte si surubul, despre care se crede ca a fost inventat de invatatul elen Arhimede in secolul III i.Hr.

Busola

Civilizatia chineza a inventat prima busola candva intre secolele IX si XI. Aceasta este construita dintr-un minereu de fier magnetizat in mod natural, ale carui proprietati de atractie erau deja studiate de secole. La putin timp dupa aceea tehnologia a ajuns la civilizatiile europeana si araba. Busola a facut posibila, mai tarziu, epoca marilor descoperiri geografice si a intensificat schimburile comerciale intre diferite culturi, permitandu-le marinarilor sa navigheze in siguranta in largul marilor si oceanelor, departe de rutele maritime obisnuite care urmareau linia tarmului.

Tiparul

Germanul Johannes Gutenberg a inventat tiparul in jurul anului 1440. O etapa esentiala in aparitia si impunerea tiparului a fost matrita de mana, o noua modalitate de a imprima litere ce erau confectionate din metal si acoperite cu cerneala. Desi altii inaintea sa, printre care inventatori din China si Coreea, au creat astfel de matrite metalice, Gutenberg a fost primul care a conceput un proces mecanizat de transfer a cernelii (pe care o obtinea din ulei de in amestecat cu funingine) de pe matrita pe hartie.

Aparitia tiparului a dus la o crestere exponentiala a vitezei cu care erau tiparite si copiate carti, reprezentand zorii unei revolutii a diseminarii cunoasterii care a culminat in prezent cu internetul. Doar in Europa Occidentala au fost tiparite peste 20 de milioane de volume de la inventia tiparului si pana in 1500.

Printre altele, tiparul a fost determinant pentru alfabetizare si a popularizat Biblia, deschizand dogmele crestine la interpretari, asa cum sunt cele formulate de Martin Luther care se afla la baza Reformei Protestante.

Motorul cu combustie interna

in acest tip de motoare, arderea combustibilului degaja un gaz la temperaturi foarte ridicate, care, pe masura ce se extinde (sau se dilata) aplica o forta asupra unui piston, punandu-l in miscare. Astfel, motorul cu combustie converteste energia chimica in lucru mecanic. Decenii de cercetari si experimente in domeniul ingineriei au culminat cu inventia motorului cu combustie interna, care a ajuns la forma sa moderna (in esenta) in a doua jumatate a secolului XIX. Acest motor a insemnat zorii Erei Industriale si a permis inventia unei uriase varietati de masinarii, inclusiv automobilul si avionul.

Telefonul

Desi mai multi inventatori au desfasurat in aproximativ aceeasi perioada de timp studii si experimente asupra posibilitatii transmiterii vocii la distanta, scotianul Alexander Graham Bell a fost creditat drept inventatorul telefonului si a primit brevetul de inventie in 1876. Aceasta inventie a revolutionat comunicarea la nivel global, inlesnind afacerile intre companii din tari diferite. La 2 august 1922, ziua in care a incetat din viata Graham Bell, Serviciul telefonic american si-a incetat functionarea timp de 60 de secunde, in onoarea marelui inventator.

Becul

Atunci cand nu dispui decat de lumina naturala, productivitatea muncii este limitata de orele in care Soarele este pe cer. Inventia becului a schimbat lumea oferindu-ne posibilitatea de a ne imparti altfel timpul si de a fi activi si dupa caderea serii. Conform istoricilor, mai multi inventatori au jucat roluri importante in dezvoltarea asa-numitelor „lampi cu incandescenta” de-a lungul secolului XIX. Cu toate acestea, Thomas Edison este creditat drept inventatorul becului pentru ca a creat un sistem intreg de iluminat, perfect functional, care includea un generator, cabluri de transport a energiei electrice si un bec cu filament de carbon, in 1879.

Penicilina

Una dintre cele mai faimoase descoperiri din istorie, penicilina este legata de numele unui alt savant scotian, Alexander Fleming. intamplarea a facut ca, in 1928, Fleming sa plece in vacanta uitand in laboratorul sau un vas Petri cu o tulpina de bacterie cultivata pe el, bacterie care provoca, printre altele, abcese. Cand s-a intors, vasul Petri era acoperit de mucegai iar toate bacteriile disparusera. Acest mucegai este Penicillium notatum — de unde si numele penicilinei. in urmatoarele doua decenii oamenii de stiinta au perfectionat metodele de extragere a penicilinei din acest mucegai, salvand nenumarate vieti. Pana in 1944 penicilina era deja produsa in masa.

Contraceptivele

Pastilele anticonceptionale, prezervativele si alte forme de contraceptie au aprins o revolutie sexuala si au contribuit la emanciparea femeii, permitand intretinerea de relatii sexuale pentru placere si nu pentru a procrea. De asemenea, mijloacele contraceptive au redus drastic natalitatea in tarile in care erau folosite. Cu mai putine guri de hranit, familiile moderne au dobandit standarde mai ridicate de viata, iar femeile au avut timp si pentru altceva in afara treburilor domestice. in plus, unele mijloace contraceptive, asa cum sunt prezervativele, impiedica transmiterea unor boli grave asa cum este sifilisul sau SIDA.

Daca prezervativul era folosit si in lumea antica, fiind confectionat din intestine de animale, in Evul Mediu a cazut in uitare, fiind „redescoperit” in secolul XVIII. Anticonceptionalele orale au fost obtinute la sfarsitul anilor ’30 de chimistul Russell Marker.

Internetul

Sistemul global de retele de calculatoare interconectate, denumit Internet, este folosit zilnic de miliarde de oameni. Numerosi oameni de stiinta au participat la dezvoltarea sa, insa persoana care este cel mai adesea creditata pentru inventarea Internetului este Lawrence Roberts. in anii ’60, o echipa de oameni de stiinta care lucra pentru Departamentul ARPA (Advanced Research Projects Agency) din cadrul Pentagonului, a construit o retea de comunicatii pentru a conecta calculatoarele agentiei, retea denumita ARPANET. Aceasta retea folosea o metoda de transmitere prin comutare a pachetelor de date, „packet switching”, dezvoltata de Lawrence Roberts. ARPANET este predecesorul Internetului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.