Oamenii care se confrunta cu anxietatea poseda un al saselea simt cand vine vorba de amenintari. Cercetatorii francezi au observat ca oamenii anxiosi proceseaza amenintarile folosind o regiune a creierului diferita de cea care se activeaza la semenii lor mai relaxati, scrie FastCoExist. In timp ce persoanele cu niveluri scazute de anxietate proceseaza in mod normal pericolul in circuitele cerebrale folosite pentru recunoasterea fetelor, cele care sunt mai nelinistite le proceseaza in regiunea creierului responsabila pentru actiune.
Asta inseamna ca acestea din urma sunt inzestrate cu un al saselea simt cand vine vorba de amenintari, anexietatea oferindu-le astfe un avantaj evolutiv, dar si o sensibilitate prea mare pentru vremurile in care traim.
Detectarea eficienta a semnalelor negative din mediul inconjurator si reactia la ele sunt esentiale pentru supravietuire, scriu autorii studiului. In situatiile sociale, aceste semnale sunt adesea ambigue si implica grade diferite de amenintare pentru obsevatori, recunoasterea lor fiind bazata pe indicii contextuale, cum ar fi directia privirii atunci cand este evaluata afisarea faciala a emotiilor, noteaza bzi.
Cercetatorii francezi au analizat reactiile participantilor la studiu la oameni speriati sau furiosi. Au observat cum raspund ei la directia privirii acestor persoane cuplata cu emotiile afisate pe fetele lor, mai ales in combinatiile „furie cu privire directa si teama cu ferirea privirii”, reactiile fiind evaluate prin masurarea activitatii cerebrale.
Subiectii au raspuns mult mai rapid la o persoana furioasa care ii privea fix (o amenintare directa) decat la una manioasa care se uita in alta parte, raspunsul fiind similar in cazul unei persoane infricosate care isi ferea privirea, ceea ce indica o amenintare externa.
„Raspunsul regiunilor cerebrale care controleaza actiunea a fost mai intens la voluntarii cu niveluri mai mari de anxietate, ceea ce subiliniaza rolul anxietatii in reactia rapida la amenintari sociale din mediul inconjurator”, scriu cercetatorii. Ei concluzioneaza ca indivizii foarte anxiosi, care codifica amenintarile in cortexul motor, nu in regiunea cerebrala care proceseaza fetele interlocutorilor, au tendinta de a interpreta stimulii ambigui ca amenintare. Studiul lor arata ca amenintarile sociale modifica activitatea cerebrala mult mai rapid si mai selectiv decat se credea pana acum.
Cercetatorii cred ca „presiunea evolutiva ar fi modelat creierului astfel incat sa prioritizeze semnalele amenintatoare in sisteme motorii si senzoriale paralele”. Acest mecanism, care este foarte eficient in detectarea pericolului chiar si atunci cand persoana inzestrata cu el nu este atenta, „ar putea spori sensibilitatea perceptiva la alte caracteristici ale mediului senzorial”.
