La sud de Dunare, in Bulgaria, se afla Valea Regilor Traci, locul presarat cu morminte trace. Dupa insemnatatea unora, acestea apartin liderilor poporului din care se trageau geto-dacii, stramosii romanilor. Cel mai apropiat de Romania este Svestari, langa Razgrad, cam in dreptul Oltenitei (Calarasi), la 50 kilometri de granita, unde se pare ca este inmormantat chiar viteazul rege get Dromihete. De la Giurgiu pana la Svestari sunt 100 kilometri.
La Svestari, la 50 kilometri de granita cu Romania, este localizat mormantul capeteniei getilor, la care romanii fac pelerinaj, scrie Adevarul.
Mormantul de secolul 3 i.Hr. de la Svestari este inclus in patrimoniul mondial UNESCO. A fost descoperit in 1982 si este o imagine relevanta a civilizatiei trace, prin picturile sale murale, cariatide pe jumatate plante, figuri fantastice pe jumatate umane, culori pastrate intocmai (ocru, maro, albastru, rosu, lila). in special cele 10 cariatide de pe zidurile centrale sunt considerate un exemplu remarcabil al culturii getice, care are influente elenistice. „Este un monument extrem de rar si foarte bine conservat, un caz in care procesul creativ a fost intrerupt“, noteaza specialistii UNESCO. „Arheologii bulgari considera acolo este mormantul lui Dromihete, cel mai veche rege get mentionat de izvoare. El a trait la sud de Dunare, in jurul anilor 300 i.Hr., secolul 4 – secolul 3. Acest tip de monument funerar, bogat in inventar si in arhitectura (ca in cazul de fata), este atribuit personajelor princiare. Mormantul de la Svestari este de inhumatie, are trei camere, cel decedat este asezat in camera principala, sotia este intr-o camera mica, iar calul preferat se afla in cea de-a treia camera“, descrie arheologul Tiberiu Potarniche de la Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta. in antichitate exista practica funerara ca sotia sa il urmeze pe sot in mormant. Arheologul aminteste ca Herodot povestea cum scitii sacrificau 100 sclavi si 100 cai atunci cand murea o capetenie. Acestia erau infipti in pari de jur imprejurul mormantului, iar peste el se ridica movila. Aceste ritualuri sunt documentate arheologic in Rusia.
Dromihete a ramas in istorie pentru capacitati exceptionale de razboinic, strateg si diplomat. Episodul care l-a consacrat in posteritate este mentionat inclusiv in lucrarea „Getica“ a lui Vasile Parvan. Arheologul Tiberiu Potarniche de la Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta. explica de ce este Dromihete un nume de referinta in istoria balcanica. „Dromihete este amintit mai ales datorita confruntarii cu regele Lisimah, fost diadoh (guvernator) al lui Alexandru cel Mare, care dupa faramitarea Imperiului Macedonean devine rege trac al odrisilor. Fiul acestuia, Agatocles, incercase sa-i supuna pe geti, dar a fost prins si desi soldatii cerusera sa fie pedepsit, Dromihete, intelept si diplomat, alege sa-l trimita inapoi, teafar si incarcat cu daruri. in loc sa priceapa mesajul lui Dromihete, Lisimah porneste o expeditie impotriva getilor, dar este infrant si prins, printr-o tactica a getilor de retragere controlata, cu parjolirea padurilor si a granelor, infometare, hartuire. Acum are loc momentul binecunoscut prin care Dromihete ramane in istorie. La sfarsitul bataliei, Lisimah, prizonier fiind, este invitat la banchet, iar pe masa i se pun cele mai alese bucate. Mancarea ii este servita in vasele sale de aur cu care mergea in expeditie. Alaturi, getii, in frunte cu regele lor Dromihete, mananca o cina frugala din vase saracacioase. Mesajul era clar: . Lisimah intelege, in sfarsit, pilda lui Dromihete si este atat de impresionat de regele get incat ii da una dintre fiice de sotie. Alianta lor se pecetluieste astfel“, detaliaza arheologul constantean.
