Deputatul PMP Marius Pascan a tras atentia, miercuri, in Parlament ca UDMR insista sa promoveze proiecte care „vizeaza separatismul, autonomia teritoriala pe criterii etnice, subminarea Romaniei”. Pascan este singurul parlamentar care a sesizat ca proiectul de lege privind autonomia Tinutului Secuiesc se apropie de adoptarea tacita, insa a fost ignorat de conducerea PSD a Camerei Deputatilor.
„UDMR a revenit azi, in Camera Deputatilor, cu un nou proiect legislativ care vizeaza separatismul, autonomia teritoriala pe criterii etnice, subminarea Romaniei.
Am reactionat vehement!
In preajma centenarului Trianonului, UDMR se situeaza agresiv pe linia directivelor politice trasate din Budapesta si isi inteteste provocarile cu caracter etnic, instigarile separatiste, revizioniste, ataca sustinut si programatic pentru a submina Romania din interior si exterior. Evident, profita fara scrupule si de contextul actualei pandemii, care sanitar dar si politic este subrezitoare pentru institutiile statului roman si nu numai.
Iata la foc in rafale inca o initiativa legislativa a UDMR, care a fost adoptata tacit de Senat iar acum se dezbate in Camera Deputatilor. Proiectul anterior, parca in oglinda, privind Statutul de autonomie a pretinsului Tinutului Secuiesc, a fost adoptat tacit de catre Camera Deputatilor. Va asigur ca nu poate fi vreo coincidenta, ambele au fost adoptate in aceeasi data, 23 aprilie 2020.
Mai mult sau mai putin intamplator, judecati cu dreapta masura, initiativa UDMR are un continut izbitor, identic, cu initiativa PSD privind Codul administrativ al Romaniei din anul 2018. Dar in ceea ce priveste reglementarile privind minoritatile nationale, constatam ca initiativa UDMR depaseste in gravitate atat initiativa PSD, declarata neconstitutionala, cat si Codul administrativ in vigoare, atacat la Curtea Constitutionala.
In acest sens, initiativa UDMR adauga suplimentar, fara numar, la titularii obligatiei de a asigura folosirea limbilor minoritatilor nationale. Astfel, pe langa autoritatile administratiei publice locale, institutiile publice aflate in subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local sau judetean, prefecturile si serviciile publice deconcentrate, propunerea legislativa adauga inspectoratele judetene ale politiei romane. Proiectul excede prevederile Constitutiei Romaniei, care impun in categoria titularilor obligatiei de asigurare a folosirii limbilor minoritatilor nationale exclusiv autoritatile administratiei publice locale si serviciile publice deconcentrate.
La fel de grav, initiativa UDMR reglementeaza, in mod neconstitutional, insemnele si simbolurile care exprima identitatea etnica, istorica, culturala si economica a cetatenilor apartinand minoritatilor nationale. Astfel, autoritatile administratiei publice locale, institutiile publice aflate in subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local sau judetean, prin hotararea organelor lor deliberative sau, dupa caz, a organelor de conducere, pot adopta si folosi, alaturi de insemnele oficiale ale Romaniei si aceste insemne si simboluri, deci implicit asa-zisul steag secuiesc.
Va atentionez ca aceasta initiativa, prin generalizarea folosirii la nivel national a limbii unei minoritati nationale aflate sub pragul de 20%, afecteaza insusi caracterul de limba oficiala al limbii romane. Cu alte cuvinte, aproape orice entitate administrativa, intr-un mod subiectiv si arbitrariu, poate decide cu de la sine putere asigurarea folosirii limbii minoritatilor nationale in unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand minoritatilor nationale, ATENTIE!, nu ating ponderea de 20%. Or, acest prag reprezinta tocmai ponderea semnificativa, fiind prevazut si in baza Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare si a Constitutiei Romaniei.
In final, initiativa UDMR trebuie categoric respinsa intrucat incalca Liniile directoare pentru tratamentul cadru, convenit in privinta minoritatilor la Ljubljana, vizand integrarea societatilor diverse ale Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa. Conform acestuia: ‘Cunoasterea limbii de Stat de catre toate persoanele rezidente in Statul respectiv este necesara pentru o participare deplina si eficienta. In plus, limba poate fi un instrument puternic de intensificare a sentimentului apartenentei’”, a declarat Pascan, miercuri, in Parlament.
