Elevii au avut de muncit mult la proba scrisa de la Romana, de la analiza unui fragment din Donna Alba de Gib Mihaescu pana la realizarea unui eseu despre viziunea asupra lumii intr-un text apartinand lui Arghezi, Ion Barbu sau Nichita Stanescu.
Candidatii de la filiera teoretica – profilul umanist si cei de la filiera vocationala – profilul pedagogic au avut de rezolvat, la proba scrisa de la Limba si literatura romana, trei subiecte cu mai multe cerinte, notate cu cate 30 de puncte, zece puncte fiind acordate din oficiu.
Primul subiect a avut noua cerinte, legate de un fragment din romanul „Donna Alba”, de Gib. I. Mihaescu. Primele trei cerinte, notate fiecare cu cate doua puncte, au vizat numirea unor sinonime neologice pentru cuvintele „adevarat” si „se vor incrucisa”, explicarea rolului cratimei in secventa „si-n semne” si construirea unui enunt in care sa se ilustreze sensul conotativ al substantivului „mare”.
La acelasi subiect, urmatoarele cinci cerinte au fost notate cu cate patru puncte. Astfel, plecand de la textul dat, candidatii trebuiau sa precizeze doua motive literare, sa mentioneze tipul de perspectiva narativa, sa selecteze doua secvente care contureaza dimensiunea temporala, sa prezinte rolul interogatiilor retorice si sa ilustreze cu cate un exemplu doua trasaturi ale genului epic.
Tot pentru patru puncte, candidatii trebuiau sa comenteze, in 60-100 de cuvinte, o secventa din textul dat, respectiv:
„Cu pas de sus, cu o privire care nu se oprea nicaieri, ea parcurgea talazurile de tineret, care se dau in laturi ca valurile Marii Rosii dinaintea pasului lui Moise. Fetele insesi si-au strans florile lor albastre, castanii si intunecate, si-n semn de firesc omagiu le-au aruncat asupra ei, pana cand a ocolit coltul; in ochii celor mai multe nu era invidia, ci mandria si increderea in propriul lor viitor, de care nu le mai desparteau acum decat inca vreo doua-trei examene”.
La subiectul al doilea, candidatii au avut de scris un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre importanta activitatilor de indrumare a lecturii elevilor. In elaborarea textului, trebuia sa se urmareasca: respectarea structurii discursului de tip argumentativ (formularea ideilor in scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate, exprimarea unei aprecieri); continutul sa fie adecvat argumentarii pe tema data (formularea ipotezei, a propriei opinii fata de problematica pusa in discutie, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii perinente); respectarea normelor limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si de punctuatie).
Ultimul subiect a avut ca cerinta redactarea unui eseu de 600-900 de cuvinte in care sa prezinte tema si viziunea despre lume reflectate intr-un text poetic studiat apartinand lui Tudor Arghezi, Ion Barbu sau Nichita Stanescu.
La acest subiect, pentru continutul eseului sunt acordate 16 puncte, respectiv cate patru puncte pentru fiecare cerinta, iar pentru redactarea eseului alte 14 puncte, respectiv cate trei puncte pentru organizarea ideilor in scris si pentru abilitatile de analiza si de argumentare, cate doua puncte pentru utilizarea limbii literare, ortografie si punctuatie, cate un punct pentru asezarea in pagina, lizibilitate si respectarea numarului de cuvinte indicat.
Elevii de la profilul real au avut parte de un text din Cezar Petrescu la primul punct, un paragraf din „Omul din Vis”, cu 8 intrebari, „cotate” cu 2 sau 4 puncte.
La punctul 3, elevii au avut de redactat un eseu de 600-900 de cuvinte in care sa prezinte tema unui text poetic studiat apartinand lui Mihai Eminescu.
Multi dintre elevi au spus, la iesirea din sala de examen, ca se asteptau sa primeasca un subiect de proza la punctul 3.
Sursa: mediafax.ro
