Credinciosii praznuiesc Inaltarea Sfintei Cruci la fiecare 14 septembrie, fiind cea mai veche sarbatoare inchinata cinstirii lemnului sfant, cand se tine post aspru.
In aceasta zi sarbatorim amintirea a doua evenimente deosebite din istoria Sfintei Cruci:
– Aflarea Crucii pe care a fost rastignit Mantuitorul si inaltarea ei solemna in fata poporului de catre episcopul Macarie al Ierusalimului, in ziua de 14 septembrie din anul 335;
– Aducerea Sfintei Cruci de la persii pagani, in anul 629, in vremea imparatului bizantin Heraclius, care a depus-o cu mare cinste in biserica Sfantului Mormant (a Sfintei Cruci) din Ierusalim.
Sfanta Cruce a fost aflata din porunca Sfintei imparatese Elena, mama Sfantului Imparat Constantin cel Mare. Datorita acesteia s-au gasit pe Golgota trei cruci. Pentru a afla care a fost crucea pe care a fost rastignit Mantuitorul si care sunt crucile talharilor rastigniti odata cu El, patriarhul Macarie le-a spus sa atinga pe rand crucile de o femeie moarta. Femeia a inviat in momentul in care a fost atinsa de cea de-a treia cruce, cea pe care a fost rastignit Hristos.
Dupa aceasta minune, Patriarhul a poruncit inaltarea Sfintei Cruci la un loc inalt, de unde sa o poata vedea tot poporul.
Cand imparatul persan Hosroe a cucerit Ierusalimul, a luat cu el Crucea Domnului in Persia. Sfanta Cruce a ramas aici timp de paisprezece ani, pana cand Hosroe a fost invins de imparatul Heraclie, care a dus sfanta cruce in Ierusalim.
Inaltarea Sfintei Cruci se serbeaza cu post, pentru ca ea ne aduce aminte de patimile si moartea Mantuitorului.
Cum ne facem cruce?
Insemnarea fetei cu semnul crucii trebuie facuta cu respect si cuviinta. Semnul crucii se face astfel: se impreuneaza primele trei degete de la mina dreapta, simbolizind Sfinta Treime, iar cele doua degete mici le lipim strins de podul palmei, simbolizind pe Adam si Eva. Ducem mina la frunte si zicem: „In numele Tatalui“, „si al Fiului“ – la pintece, „si al Sfintului Duh“ – la cei doi umeri. Lasind mina in jos, spunem: „Amin!“. Sfintii Parinti spun ca fruntea inchipuie cerul, pieptul – pamintul, iar umerii – locul si semnul puterii.
Simbolistica zilei
Ziua Crucii nu este importanta doar ca punct de hotar, ea se bucura si de alte semnificatii. In traditia crestina, crucea este cea mai de temut arma, atit a lui Iisus Hristos, cit si a tuturor oamenilor. Ea a fost cea care a sfintit pamintul si toate lucrurile de pe el. Crucea ferestrei, sau cerceveaua, sfinteste acest microcosmos care este casa, indepartind pericolele. Semnul crucii ii apara pe oameni de nenorociri si primejdii si indeparteaza teama. Traditia mai spune ca este suficient sa-ti aduci aminte in ce zi a saptaminii a picat in acel an Ziua Crucii, ca pe data capeti putere si-ti invingi teama.
Ofrande de Mosii de toamna
Se dau de pomana, de sufletul celor morti, vase de lut. De obicei se ofera copiilor si se umplu cu apa proaspata de izvor, cu lapte sau cu miere. Deasupra se asaza un colac sau un covrig. Pomana este primita doar alaturi de o luminare si un cuvint bun. De Mosi se organizeaza in sate tirguri de toamna, in care se vind diferite vase de lut.
Credinte populare
Traditia populara considera ca, in aceasta zi, toate ginganiile si serpii intra in pamint unde ierneaza pina la Alexii (17 martie). Printre serpii care se ascund in alunis, unul are in gusa o piatra pretioasa, tamaduitoare de multe boli. Dupa Ziua Crucii nimanui nu-i mai e ingaduit sa ucida serpi. Ziua Crucii e ziua sarpelui, nu se taie lemne, ca sa nu vina serpii la case. Este ziua care marcheaza schimbarea anotimpurilor. Este si ultima zi in care se culeg buruieni de leac. Acum incepe culesul viilor, se tin slujbe speciale de binecuvintare a rodului si a butoaielor pentru vin. La cules, se lasa pasarilor ultimul bustean al viei considerat „strugurele lui Dumnezeu“. Cind pe om il apuca o spaima, ii trece daca isi aduce aminte in ce zi a saptaminii a fost in anul acela Ziua Crucii. Fragii gasiti dupa ce trece Ziua Crucii nu trebuie mincati, fiind socotiti ai mortilor. Perele culese de Ziua Crucii sint bune de buba rea. Daca mai tuna dupa Ziua Crucii, toamna va fi lunga. Cine lucreaza de Ziua Crucii se va imbolnavi de boala grea. Azi nu se maninca nimic din ce are forma cruci, cum ar fi usturoi, nuci, prune sau peste. Nu se lucreaza pe cimp sau in casa, pentru a nu atrage primejdiile. In schimb, cei care tin post negru, insotit de rugaciune din suflet, se vindeca de multe boli grele.
Se tine post
Credinciosii nu au voie sa lucreze pe 14 septembrie pe camp sau prin casa si li se impune si o restrictie culinara. In aceasta zi nu se mananca usturoi, nuci, prune sau pepeni, alimente al caror miez se aseamana cu crucea.
Ziua Crucii este considerata in popor vestitoarea toamnei si e cea mai indicata zi in zonele viticole pentru a incepere culesul viilor. Nu trebuie culesi insa si strugurii din utlima tufa de vie, acestia fiind considerati „Strugurii lui Dumnezeu”, o ofranda.
Tot astazi, facem pomenirea:
– Adormirii in Domnul a Sfantului Ioan Gura de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului;
– Imparatesei Plachila;
– Sfintilor Parinti care au participat la Sinodul al VI-lea Ecumenic;
– Sfantului Mucenic Papa;
– Sfantului Mucenic Teoclit;
– Sfantului Valerian, pruncul;
– Sfantului Cuvios Mucenic Macarie de la Manastirea Dionisiu (Muntele Athos).
Sursa: crestinortodox.ro
