Acasă Stirile zilei Bani Profitul Petrom a urcat în 2011 cu 72 la sută, la un...

Profitul Petrom a urcat în 2011 cu 72 la sută, la un record de 887 milioane de euro

Urmareste-ne pe Facebook pentru cele mai importante stiri

Grupul Petrom a înregistrat anul trecut un profit record în creştere cu 72%, la 3,759 miliarde lei (887 milioane euro), cel mai mare câştig înregistrat vreodată de o companie din România, şi vânzări record de 22,61 miliarde lei (5,3 miliarde euro).

În ultimul trimestru din 2011, Petrom a obţinut un profit de 838 milioane lei, în creştere cu 8% faţă de perioada corespunzătoare din 2010, la vânzări de 6,39 niliarde de lei, mai mari cu 17%.

Grupul a raportat pentru 2010 un profit net de 2,19 miliarde lei şi vânzări de 18,61 miliarde lei. În ultimele trei luni din 2010, Petrom a consemnat un câştig de 779 milioane lei şi vânzări de 5,45 miliarde lei.

Profitul operaţional calculat înainte de deducerea dobânzilor şi impozitelor (EBIT) a urcat în 2011 cu 65%, la 4,93 miliarde lei (1,16 miliarde euro), de la 2,98 miliarde lei în perioada similară a anului trecut.

Petrom a constituit în ultimul trimestru din 2010 un provizion de 504 milioane lei pentru amenda dispusă de Consiliul Concurenţei şi anunţată la începutul acestui an.Sancţiunea a fost aplicată în urma unei investigaţii cu privire la pretinsa încălcare a reglementărilor privind concurenţa ca urmare a retragerii de pe piata locală a sortimentului de benzină Eco Premium.

„Privind înapoi, 2011 a reprezentat un an cu provocări venind din mediul extern, dar cu rezultate financiare solide şi o performanţă operaţionala remarcabilă. Acesta este rezultatul eforturilor investiţionale considerabile, managementului eficient al costurilor, dar şi preţurilor favorabile la ţiţei. Am reuşit să stabilizăm nivelul producţiei în România şi avem satisfacţia mai multor realizări în activitatea noastră de explorare din România. Am reînnoit licenţele de explorare şi am înregistrat rezultate pozitive: posibil cea mai importantă descoperire de gaze onshore din ultimii ani (sonda de explorare Totea) şi informaţii încurajatoare obţinute, la începutul acestui an, în cadrul forajului de mare adâncime din zona offshore (joint-venture cu ExxonMobil)”, a declarat într-un comunicat, directorul general al Petrom, Mariana Gheorghe.

Petrom a intrat anul trecut şi pe sectorul energiei electrice, prin începerea operaţiunilor comerciale ale parcului eolian Dorobanţu. Totodată, grupul a finalizat construcţia centralei Brazi, însă operarea comercială este acum preconizată pentru a doua parte a acestui an.

„În pofida cererii deteriorate pe piaţa de retail, 2011 a fost primul an după privatizare când Rafinare şi Marketing a înregistrat un rezultat pozitiv al EBIT CCA excluzând elementele speciale, susţinut de îmbunătăţirea performantei operaţionale din rafinare. Ne vom concentra în continuare pe creşterea eficienţei şi disciplina financiară, în vederea dezvoltării noastre durabile şi pentru a ne atinge potenţialul de creştere”, a mai spus Mariana Gheorghe.

Preţul mediu al ţiţeiului Ural a crescut anul trecut cu 40% faţă de 2010, de la 78,29 dolari/baril la 109,6 dolari/baril. La nivelul grupului, preţul mediu realizat al ţiţeiului a avansat cu numai 36%, la 93,3 dolari/baril, reflectând efectul negativ al instrumentelor de acoperire a riscurilor privind cotaţia ţiţei, potrivit Petrom.

Investiţiile au scăzut anul trecut cu 1%, la 4,8 miliarde lei (1,133 miliarde euro) de la nivelul de 4,863 miliarde lei din 2010. Aproape 40% din valoarea investiţiilor a fost realizată în ultimul trimestru al anului trecut, perioadă în care grupul a investit 1,837 miliarde lei (423,8 milioane euro), cu 1% sub aceeaşi perioadă din 2010.

„Investiţiile de explorare au crescut cu 28% comparativ cu 2010, la 436 milioane lei, ca rezultat al intensificării activităţilor onshore şi al începerii forajului la prima sondă de explorare offshore de adâncime în decembrie 2011, în parteneriat cu ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited. În 2011, cheltuielile de explorare au fost de 420 milioane lei, de peste două ori mai mari decât în 2010, din cauza înregistrării a opt sonde de explorare fără rezultat în România şi a deprecierii licenţei de explorare a zăcământului Kultuk din Kazahstan”, se arată în comunicat.

Cele mai mari investiţii au fost în continuare orientate pentru explorare şi producţie, unde Petrom a investit 3,254 miliarde lei (767,8 milioane euro), suma reprezentând 68% din valoarea totală. În zona gaze şi energie investiţiile au totalizat 515 milioane lei (121,5 milioane euro), iar pe segmentul rafinare şi marketing au cumulat 980 milioane lei (231,2 milioane euro).

Vânzările din explorare şi producţie au crescut în tot anul trecut cu 23%, la 11,74 miliarde lei (2,77 miliarde euro), iar profitul operaţional calculat înainte de deducerea dobânzilor şi impozitelor excluzând elemente speciale (EBIT) a avansat cu 53%, 5,432 miliarde lei (1,281 miliarde euro). EBIT nu include eliminarea profitului între segmente, potrivit Petrom.

Vânzările de pe acest segment au reprezentat aproximativ 3% din totalul vânzărilor consolidate, tranzacţiile fiind realizate în mare parte între companii din grupul Petrom.

Petrom a înregistrat anul trecut pierderi de 404 milioane lei (95,3 milioane euro) din utilizarea instrumentelor de acoperire a riscului, cu mult faţă de rezultatul negativ de 6 milioane lei din 2010. Pierderile au fost acoperite de preţul mai mare al ţiţeiului şi scăderea costurilor de producţie, potrivit Petrom.

Grupul a înregistrat pierderi de încă 195 milioane lei şi din deprecierea contabilă a licenţei de explorare a unui zăcământ din Kazahstan şi a unui echipament marin.

Producţia de petrol şi gaze naturale a crescut anul trecut cu 1%, la 67,77 milioane barili echivalent petrol (bep), ca urmare a începerii de noi forări şi a lucrãrilor de reparaţii la mai multe sonde. Creşterea producţiei a fost susţinută de partea de gaze naturale, unde compania a extras anul trecut 5,32 miliarde metri cubi, cu 3% mai mult faţă de cantitatea de 5,16 miliarde metri cubi înregistrată în 2010, se arată în raportul anual interimar al OMV Petrom pentru 2011.

Pe segmentul de rafinare şi marketing, vânzările au crescut cu 25% faţă de 2010, de la 15,17 miliarde lei la 18,95 miliarde lei (4,47 miliarde euro), datorită creşterii preţurilor şi în pofida scăderii volumelor vândute. Vânzările din rafinare şi marketing au reprezentat 83% din vânzările consolidate.

Pe acest segment, grupul a înregistrat un EBIT CCA excluzând elemente speciale de 152 milioane lei, faţă de pierderi de 104 milioane lei în 2010, deoarece nivelul redus al costurilor şi îmbunătăţirile operaţionale au compensat integral marjele de rafinare mai mici determinate de creşterea preţurilor la ţiţei.

Elementele speciale nete sunt reprezentate de pierderi de 651 milioane lei cauzate în principal de costurile de închidere a rafinăriei Arpechim, înregistrate în primul trimestru al anului trecut, provizionul constituit pentru amenda de la Consiliul Concurenţei, precum şi de deprecierea unor active aferente activităţii de GPL, acestea fiind înregistrate în ultimele trei luni.

Vânzările de gaze şi energie au crescut anul trecut cu 18%, la 3,627 miliarde lei (855,8 milioane euro), de la 3,065 miliarde lei în 2010. Pe de altă parte, profitul operaţionat EBIT excluzând elementele speciale a scăzut cu 13%, de la 172 milioane lei la 150 milioane lei (35,4 milioane euro).

Vânzările din gaze şi energie au reprezentat 14% din valoarea consolidată.

„Activitatee de gaze a fost afectată, în principal, de costurile mai mari cu achiziţia gazelor naturale, cauzată de creşterea cotei de import şi a preţurilor de import precum şi de efectul negativ al ordinului ANRE, care impune utilizarea unui coş de gaze domestice şi de import pentru consumul intern, non-tehnologic. Pe de altă parte, rezultatul negativ al Doljchim s-a redus în 2011, reflectând continuarea procesului de închidere. La 1 iulie 2011 au intrat în vigoare noi reglementări ce instituie două coşuri diferite de gaze – pentru consumatorii casnici, pe de o parte, şi pentru consumatorii non-casnici, pe de altă parte”, se arată în comunicat.

Aceste reglementări au îngheţat temporar preţul gazelor pentru consumatorii casnici până la sfârşitul lunii martie 2012, implementând, în acelaşi timp, trei majorări consecutive ale preţului gazelor pentru consumatorii non-casnici (10% în iulie 2011, 8% în octombrie 2011 şi o creştere adiţională de 5% începând din ianuarie 2012), pentru a reflecta cota de import mai mare decât cea aplicabilă conform vechiului coş de gaze şi, respectiv, creşterea preţului pentru gazele de import, potrivit Petrom.

Preţul recunoscut de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) pentru gazul domestic din componenţa coşului de gaze a rămas neschimbat din februarie 2008.

Activele totale ale grupului au crescut cu peste 9%, de la 25,146 miliarde lei la 27,455 miliarde lei.

Din grupul Petrom fac parte compania mamă OMV Perom (SNP) şi firmele Tasbulat Oil Corporation LLP (Kazahstan), Korned LLP (Kazahstan), Kom Munai LLP (Kazahstan), Petrom Exploration & Production Ltd., OMV Petrom Marketing Petrom Aviation, Petrom LPG, ICS Petrom Moldova (Republica Moldova), OMV Bulgaria OOD (Bulgaria), OMV Srbija DOO (Serbia), OMV Petrom Gas, Petrom Distribuţie Gaze, OMV Petrom Wind Power (fosta Wind Power Park) şi Petromed Solutions. La începutul lunii decembrie, activităţile Aviation Petroleum au fost integrate prin fuziune în Petrom Aviation.

La finalul anului trecut, grupul avea 793 de staţii de distribuţie faţă de 801 în anul 2010. Scăderea a fost determinată în principal de optimizarea reţelei de benzinării din Republica Moldova.

Numărul de angajaţi a scăzut cu 7% anul trecut, la 22.912 persoane, şi a ajuns la mai puţin de jumătate faţă de anul 2004, când compania a fost preluată de grupul austriac OMV. În 2004 compania avea 50.010 angajaţi.

OMV Petrom este cea mai mare companie românească listată la Bursa de Valori Bucureşti, cu o capitalizare de 22,091 miliarde lei (5,072 miliarde euro), calculată la ultimul preţ de marţi, de 0,39 lei/acţiune.

Compania este controlată de grupul OMV, care deţine 51,01% din acţiuni, în timp ce statul român are prin Ministerul Economiei 20,64% din titluri. În acţionariat se mai regăseşte Fondul Proprietatea, cu o participaţie de 20,11%, BERD cu 2,03%, iar restul titlurilor sunt listate la bursă.