Compania de construcţii Romstrade, controlată de omul de afaceri Nelu Iordache, a fost asaltată încă din primele săptămâni ale acestui an cu 15 solicitări de deschidere a procedurii de insolvenţă venite din partea unor furnizori care au de recuperat datorii pentru lucrări executate în ultimii doi ani, conform capital.ro.

Pe rolul Tribunalului Giurgiu, unde este înregistrată compania lui Nelu Iordache, au apărut în luna ianuarie şi în prima săptămână din februarie 15 cereri de insolvenţă la adresa Romstrade. Întârzierea plăţilor către furnizorii de talie mică şi mijlocie este o practică extinsă la nivelul întregii economii româneşti în ultimii ani de criză, chiar dacă marile companii rulează anual contracte de sute de milioane de euro. În cele mai multe cazuri, datoriile sunt de ordinul sutelor de mii de lei, dar de aceste sume atârnă decizia de continuare a activităţii în rândul firmelor mici.

 Din acest motiv, în ultimii ani, micii furnizori au utilizat cererea insolvenţei ca o armă împotriva marilor companii şi de cele mai multe ori sumele datorate sunt recuperate înaintea declanşării procedurii de insolvenţă.

„Am furnizat păcură pentru Romstrade şi nu ne-am încasat banii de peste şase luni. Întârzierea este mare dacă se ţine cont că jumătate din banii datoraţi sunt împrumutaţi. Trebuie să îmi acopăr cu ei o serie de găuri. Noi le-am solicitat insolvenţa, dar procesele comerciale durează, iar noi avem de suferit dacă nu ne încasăm aceşti bani. Ei ne-au arătat acte care dovedesc că au bani disponibili în conturi, dar nu vor să ne elibereze sumele datorate. Am mai vorbit şi cu alţi furnizori ai Romstrade şi sunt mai mulţi în situaţia aceasta“, spune Stelian Neagu, administratorul distribuitorului de produse petroliere Stelian Media.  Compania are de recuperat de la Nelu Iordache circa 100.000 lei.

În aceeaşi situaţie este şi Nicolae Cioclei, administratorul Cibul Euro Petroşani, furnizor de utilaje de construcţii. Compania omului de afaceri hunedorean a furnizat către Romstrade macaralele necesare lucrărilor la proiectul Transalpina. El are de recuperat din urmă cu doi ani circa 50.000 de lei.

„Le-am cerut insolvenţa pentru că ştim că altfel nu avem cum să recuperăm aceşti bani. Ei aşa procedează cu toţi furnizorii mici şi nu sunt singurii. Noi am cerut insolvenţa şi la Astaldi. Chiar dacă pentru ei aceste sume nu înseamnă  nimic, pentru noi pot însemna o condamnare la moarte dacă nu îi avem. Nu o să mai lucrez niciodată pentru ei, dar mereu o să găsească alţi furnizori. Sunt convis că în până în martie (data judecării cererii de insolvenţă n.red.) o să îmi recuperez banii, pentru că asta este procedura lor de întârziere a plăţilor“, menţionează Cioclei.

1 COMENTARIU

  1. Domnilor,
    Am obtinut la Jud. Giurgiu Ordonanta de plata
    (119) pentru o suma de 271000 lei, procedura este mai urgenta si mai eftina, taxa de timbru fiind 39 lei, acesta cerere se rezolva in 90 zile( e drept ca a durat mai mult la noi, dar va asigur ca judecatorii au facut cunostinta cu C.S.M-ul , Sectia Judecatori) si nu cred ca Cererea de insolventa este o cale de urmat, judecarea unei asfel de cerere poate dura si 5 ani – se incepe cu amanari, se cere reorganizarea si Doamne fereste de aprobare in urmatorii ani isi incaseaza banii doar Reorganizatorul, (administratorul sindic).
    Dupa obtinerea unei sentinte se poate trece la executare, cererea in anulare nu opreste executarea. va pot recomanda si un executor din Giurgiu, este drept ca se mai incearca mici tertipuri de amanare – contestatie la executare si cam atat . Problema este ca au invatat o lectie Ronstrade – o executare poate sa-i coste o groaza de bani , existand problema ca Administratorul sa i se faca si dosar penal, inteleg ca acum platesc dupa obtinerea Ordonantei.
    CONSILIER JURIDIC CARTAS G. nr. Tablou 40D-5640

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.