Romania este reprezentata la Rio de o delegatie formata din aproape 100 de sportivi, insa putini stiu cine a fost primul roman participant la Jocurile Olimpice.

Dupa ce la prima editie a JO, desfasurata la Atena, in 1896, Romania nu s-a numarat printre cele 14 participante, la urmatoarea editie, cea din 1900, un singur roman a fost prezent la Olimpiada.

Este vorba despre vranceanul George Plagino, care avea 24 de ani si care s-a inscris individual la competitia de tir de la Paris.

George Plagino s-a nascut in comuna Dumbraveni, judetul Vrancea, pe data de 16 noiembrie 1876, in locuinta lui Alexandru A. Plagino, fiul boierului Alexandru Plagino, unul dintre cei mai mari proprietari agricoli de la Curbura Carpatilor, care stapanea zeci de mii de hectare de pamant, avea cale ferata privata, castel, cateva conace, precum si functii politice, administrative si diplomatice de cel mai inalt rang.

Mama sa era Wilhelmina Siefert, o slujnica a boierului Plagino. Aceasta avea 20 de ani si era de religie catolica.

“in lipsa de tata”, potrivit documentelor vremii, declaratia nasterii catre functionarul de stare civila s-a facut de catre Constantin Vasile. Martori au fost doi argati ai boierului Plagino, un muncitor agricol, respectiv un vizitiu, scrie Observator.

‘Timp de 18 ani, acest copil a crescut la curtea boierului Plagino si nu avea cum sa nu-i fi ajuns la ureche barfele slujitorilor cum ca ar fi de fapt nepotul boierului ca urmare a relatiei de dragoste dintre fiul acestuia, ce se numea tot Alexandru si servitoarea nemtoaica pomenita mai sus. Atentia pe care o oferea batranul boier copilului George putea fi o dovada ca relatia dintre fiu si servitoare a existat, dar din diferite motive, la momentul nasterii lui George, tatal nu a fost alaturi pentru a-l declara. Cauza principala a fost ca acesta era casatorit cu Elena Plagino, o distinsa doamna din inalta societate care nu ar fi suportat umilinta infidelitatii sotului. Din acest motiv sau poate din cauza fragilitatii fizice, Elena a decedat in anul 1880, iar neastamparatul Alexandru A. Plagino a ramas vaduv si pregatit poate pentru noi aventuri romantice. Tatal infidelului Alexandru, boierul Plagino, om cu multe pacate pentru averea sa, dar cu un deosebit simt al onoarei a pus stop dorintelor fiului si timp de 14 ani pana la moartea sa, petrecuta in anul 1894, s-a zbatut si l-a determinat pe acesta mai cu vorba buna, mai cu amenintari ca-l va dezmosteni si l-a obligat sa-si recunoasca greseala din tinerete, sa o ia in casatorie pe servitoare si sa-l recunoasca pe tanarul George”, spune istoricul focsanean Florin Dirdala, de la Arhivele Nationale Vrancea.

Dorinta boierului Plagino s-a concretizat cu cateva luni inainte de moartea acestuia, cand slabit i-a smuls fiului acceptul pentru aceasta casatorie. Astfel, in februarie 1894, fiul boierului Plagino se casatoreste cu Wilhelmina Siefert, iar prin acest act copilul George isi recapata dreptul sau legal, dupa 18 ani.

„Dupa ce a fost recunoscut de catre tatal sau, George a urmat o cariera stralucitoare si s-a bucurat de un anturaj extrem de select din care nu lipsea familia regala, principii Bibescu, Ghica si multi altii cu sange albastru, el insusi fiind nepotul lui Barbu stirbei, Gheorghe Bibescu si stranepotul lui Alexandru Moruzi, trei fost domni ai tarii Romanesti. Cand l-a recunoscut pe George, tatal i-a oferit acestuia posibilitatea legala sa-si revendice aceasta ascendenta selecta si sa primeasca in proprietate pe diferite cai testamentare si succesorale o avere consistenta care i-a permis sa nu aiba grija zilei de maine. Dupa venirea comunistilor, posesiunile materiale si relatiile familiale si sociale ale lui George Plagino i-au determinat pe noii stapani ai tarii sa inceapa o campanie de persecutii dintre care, probabil, nu ar fi lipsit si inchisoarea daca nu murea in anul 1949”, mai spune istoricul Florin Dirdala.

George Plagino a decis sa participle la Jocurile Olimpice, la proba de tir, datorita indemanarii obtinute in sutele de partide de vanatoare desfasurate prin padurile bunicului sau.

La JO de la Paris, Plagino s-a clasat pe locul 13, din 51 de sportivi si a fost primul roman care a pus Romania pe harta sportului mondial.
Dupa aceasta experienta, George Plagino a devenit in 1908 membru al Comitetului International Olimpic, functie in care a rezistat nu mai putin de patru decenii, pana in 1948, cand comunistii au decis sa-l retraga.

Din aceasta pozitie a ajutat foarte mult sportul romanesc. De altfel, in istoria sportului romanesc, aceasta functie de membru al Comitetului International Olimpic a fost detinuta doar de patru romani, respectiv printul Bibescu, George Plagino, Alexandru siperco si Octavian Morariu, ultimul exercitand si in prezent aceasta misiune.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.