Oamenii de stiinta au reusit cu ajutorul unui studiu sa imbunatateasca memoria unor soareci in varsta, prin controlarea activitatii unei gene, astfel au ajuns la concluzia ca pierderile de memorie asociate varstei a treia ar putea fi reversibile, potrivit mediafax.ro.
Ajunse la o anumita varsta, tot mai multe persoane se tem ca sufera de un inceput de Alzheimer atunci cand nu isi mai amintesc locul in care si-au lasat cheile de la casa sau alte obiecte. Un studiu publicat recent in revista Science Translational Medicine a adus dovada care atesta faptul ca pierderile de memorie asociate varstei inaintate si cele asociate maladiei Alzheimer au doua cauze distincte, informeaza lefigaro.fr.
In timp ce dementa rezulta dintr-o distrugere a celulelor nervoase intr-o zona localizata a creierului (cortex entorinal), pierderile de memorie asociate procesului de imbatranire reprezinta o consecinta a declinului unei proteine din regiunea hippocampusului – zona cerebrala asociata cu memoria. Aceasta descoperire implica faptul ca pierderile de memorie asociate varstei ar fi reversibile, chiar daca este prematur sa se vorbeasca despre un medicament impotriva pierderilor de memorie.
In acest studiu, coordonat de medicul Eric Kandel, laureat al premiului Nobel pentru medicina pe anul 2000, cercetatorii de la Universitatea New York au analizat mai intai, post-mortem, creierele a opt persoane decedate intre varstele de 33 si 88 ani. Analizele efectuate pe tesuturi cerebrale au permis izolarea unei proteine a carei sinteza scade considerabil odata cu inaintarea in varsta.
Cercetatorii americani au incercat apoi sa confirme rolul acestei proteine, denumita „RbAp48”, pe soareci. Pentru acest lucru, ei au creat soareci modificati genetic pentru ca gena care controleaza sinteza de RbAp48 sa nu se manifeste. Acesti soareci, desi tineri, aveau o memorie la fel de slaba ca aceea a rozatoarelor cu varste de patru ori mai mari. Alti soareci au fost modificati in sens invers, pentru a produce acea proteina in doze importante.
„Aceste experimente arata ca modificand exprimarea genei, este posibil sa se restaureze performantele de memorie la soarecii batrani”, a explicat profesorul Serge Laroche, directorul Centrului de stiinte neuronale din cadrul Universitatii Paris-Sud. „Problema consta in complexitatea mecanismelor moleculare ale memoriei si a nivelurilor de deficienta, care pot sa varieze de la un individ la altul”, a adaugat el.
Nu este pentru prima data cand o echipa de cercetatori a identificat o proteina care, atunci cand este prezenta in cantitati mari, reduce tulburarile de memorie. In 2011, un studiu coordonat de cercetatorii de la Universitatea Stanford din Statele Unite a identificat o alta proteina, prezenta in fluxul sangvin, aflata la originea degradarii memoriei. In cadrul unui experiment, oamenii de stiinta au demonstrat faptul ca injectarea de sange extras de la un soarece tanar in organismul unui soarece batran permite acestuia din urma sa isi recupereze capacitatile de memorare.
„Ar fi mai usor sa gasim un tratament pentru proteinele care circula in sange decat sa intervenim la nivel genetic”, a precizat Serge Laroche. Intr-adevar, multe medicamente actioneaza la suprafata neuronilor. Pentru a gasi un medicament bazat pe proteina cerebrala RbAp48, ar trebui gasit mai intai un mijloc de a o activa direct la nivelul creierului sau de a modifica mecanismele sale de sinteza. Or, „sa actionezi genetic este periculos, iar noi nu detinem o metoda pentru a activa sau a inhiba o gena la om fara sa provocam efecte indezirabile”, afirma la randul sau Régis Bordet, neurolog si profesor de farmacologie medicala la Universitatea Lille 2 din Franta.
Oamenii de stiinta prevad de altfel sa exploreze mai multe piste pentru a favoriza sinteza de RbAp48, precum impactul avut de regimul alimentar, activitatea fizica si practicarea unor exercitii cognitive.
