Omul de Neanderthal este batran de cel putin 430.000 de ani, punand intr-o noua lumina evolutia hominizilor.
- OMUL MODERN A MOSTENIT DIN ADN-UL OMULUI DE NEANDERTHAL!
- S-A DESCOPERIT O NOUA SPECIE ENIGMATICA CU CARE OMUL S-A INCRUCISAT
„Acestea sunt, fara indoiala, trasaturile morfologice ale celor mai vechi oameni de Neanderthal descoperiti pana in prezent”, a declarat in timpul unei conferinte de presa Juan-Luis Arsuaga, profesor de paleontologie la Universitatea Complutense din Madrid, principalul autor al unui articol despre aceasta descoperire, publicat joi in revista americana Science.
Conform cercetarilor anterioare, omul de Neanderthal ar fi aparut cu aproximativ 100.000 de ani mai tarziu.
Totodata, aceasta descoperire a permis cercetatorilor sa afirme ca stramosul comun cel mai recent al omului modern si al omului de Neanderthal a trait cu peste 430.000 de ani in urma.
Acest studiu a fost efectuat pe 17 cranii – unele fragmentate, altele aproape complete – excavate din celebrul sit preistoric din Sima de Los Huesos („putul cu oase”), in apropierea localitatii Burgos, din nordul Spaniei.
„In urma studierii acestor cranii, a fost posibil sa determinam pentru prima oara caracteristicile morfologice craniene ale unui grup de hominizi, care au trait in Spania in Pleistocenul mijlociu”, cu 400.000 si 500.000 de ani in urma, a precizat Ignacio Martinez, paleontolog la Universitatea din Alcalá, unul dintre autorii studiului.
In timpul acestei perioade-cheie, hominizii primitivi s-au separat de celelalte grupuri care traiau in Africa sau in Asia de Est, pentru a se stabili ulterior in Eurasia, unde au aparut caracteristicile ce aveau sa stabileasca descendenta neanderthaliana.
Cu cateva sute de mii de ani mai tarziu, oamenii moderni, sositi din Africa, s-au stabilit, la randul lor, in Eurasia, unde au coexistat cu oamenii de Neanderthal, cu care au avut legaturi sporadice. Oamenii de Neanderthal au disparut cu aproximativ 28.000 de ani in urma.
Craniile studiate de cercetatori prezinta trasaturi neanderthaliene doar la nivelul fetei si al dintilor. Cutia craniana prezinta trasaturi ce corespund neanderthalienilor mai primitivi.
„Aceste trasaturi morfologice ne fac sa credem ca oamenii ale caror cranii au fost descoperite in Sima au apartinut clanului de Neanderthal, chiar daca nu au fost neaparat stramosii directi ai neanderthalienilor clasici”, a precizat profesorul Arsuaga.
Aspectul cel mai important este acela ca un numar mare din trasaturile neanderthaliene observate la aceste cranii au indicat activitati de masticatie, mai ales la nivelul incisivilor, care prezentau un mare grad de uzura.
„Este ca si cum acesti dinti ar fi fost utilizati ca o a treia mana, fenomen tipic pentru neanderthalieni”, a spus Juan-Luis Arsuaga.
Cercetatorii au constatat, de asemenea, ca indivizii ce au trait in grota din Sima erau asemanatori intre ei. Celelalte fosile din aceeasi perioada geologica sunt diferite intre ele si nu corespund caracteristicilor morfologice ale locuitorilor din Sima.
Mai multi descendenti ai acestor grupuri au coexistat in Europa acum mai bine de 400.000 de ani, iar craniile descoperite la Sima sunt mai apropiate de cele ale oamenilor de Neanderthal.
Situl din Sima este exploatat din 1984. In ultimii 30 de ani, au fost descoperite aproape 7.000 de fosile umane, fiind reconstituite scheletele a cel putin 28 de indivizi.
Sursa: mediafax.ro
