Acasă Cultura Calendar Ortodox OBIECTUL din Biserica ce simbolizeaza glasul lui Dumnezeu: „Pe vii ii chem,...

OBIECTUL din Biserica ce simbolizeaza glasul lui Dumnezeu: „Pe vii ii chem, pe morti ii plang, fulgerele frang”!

Urmareste-ne pe Facebook pentru cele mai importante stiri

Credinciosii sunt chemati la rugaciune de sunetele clopotelor din Biserica, sunete ce simbolizeaza chiar Glasul lui Dumnezeu.

Primele clopote au aparut cu mult inainte de crestinism, in China antica, cu 5.000 de ani inainte de Hristos, iar de acolo s-au raspandit si in Imperiul Greco-Roman.

Crestinii n-au folosit clopot pana in anul 313

In ceea ce-i priveste pe primii crestini, dupa cum se stie, traiau sub persecutii si se adunau pe furis la slujbe in catacombe, fapt pentru care clopotul era exclus din cult, caci i-ar fi dat de gol. Ba chiar era identificat cu paganismul, fiind folosit la venerarea zeilor.

In primele comunitati crestine din Rasarit si cele din Africa, anuntarea unei slujbe viitoare se facea de catre diaconi, dar dupa ce Constantin cel Mare a dat libertate crestinismului, in anul 313, lucrurile s-au schimbat, treptat-treptat, fiecare basilica avand si clopote pentru a putea vesti cu sunet mare, la lumina zilei, credinta crestina.

„Tarul clopotelor” din Kremlin

Cel mai mare clopot din lume se afla intr-un muzeu din Kremlin si dateaza din 1735, avand o greutate de 216 tone. Tot la Kremlin se afla si „Tarul clopotelor”, de 160 de tone, avand o inaltime de 6,14 metri si un diametru de 6,6 metri. La fabricarea lui au muncit 200 de oameni. Este intr-adevar deosebit, fiind acoperit cu multe portrete si texte. Povestea lui este putin trista, intrucat in urma unui incendiu din 1737, o uriasa bucata de piatra a cazut peste el crapandu-l.

Cele mai vechi de la noi

Cele mai vechi clopote din tara noastra, pastrate pana astazi, dateaza din secolul al XIV-lea si se afla la bisericile de la Santana Nirajului, Seica Mare si la Manastirea Cotmeana. Din prima jumatate a secolului al XV-lea, mentionam un clopot de la biserica romano-catolica din Cristur si doua de la Manastirea Cozia, acestea din urma datand din 1403 si, respectiv, din 1413. Mai numeroase sunt clopotele care s-au pastrat din a doua jumatate a secolului al XV-lea, in special cele moldovenesti, daruite de Stefan cel Mare manastirilor: Putna, la 1484 si 1490; Voronet, la 1488; Bistrita, la 1490 si 1494. Nici unul din aceste clopote nu se afla in uz, fiind doar exponate de muzeu, marturie a vremurilor trecute si a credintei noastre.

Celebra fabrica Grassmayr

In Europa, cele mai faimoase clopote sunt turnate la fabrica de „Grassmayr” din orasul austriac Innsbruck. Bartlme Grassmayr este intemeietorul acesteia, dupa ce in 1599 s-a intors dintr-o calatorie de ucenicie pe langa mesteri vestiti. In acel an a turnat primul clopot, iar de atunci, fabrica familiei Grassmayr a tot facut clopote pentru marile catedrale ale Europei si pentru turnurile unor orase vestite.

Cunostintele despre turnarea clopotelor au fost pastrate cu sfintenie de membrii familiei austriece de atunci si pana azi, adica de 14 generatii, asa incat numai la Innsbruck se fabrica clopote ce sunt perfect armonizate. Clopotele Grassmayr binevestesc pe Dumnezeu din clopotnitele bisericilor din peste 100 de tari, inclusiv de la Catedrala patriarhala din Bucuresti, incepand cu anul 2007. In atelierele Grassmayr se afla si un muzeu cu exemplare realizate atat aici, cat si in alte parti ale lumii, fiind expus si un clopot din China, datand din anul 3.000 i.Hr. De asemenea, exista acolo si o biblioteca tematica, ce cuprinde printre altele o enciclopedie a clopotelor de 1.000 de pagini. Muzeul familiei Grassmayr din Innsbruck se bucura de vizitatori din toate colturile lumii.

Inscriptii frecvent folosite

Clopotele se fac, in general, din bronz, prin turnare in anumite tipare, avand forma unui pocal asezat cu gura in jos. Suprafata exterioara a clopotelor poate fi decorata – fie direct din turnare, fie prin operatii ulterioare cu anumite desene sau cu inscrisuri. Printre cele mai folosite sunt versetele latine: „Vivos voco, mortuos plango, fulgura frango” („Pe vii ii chem, pe morti ii plang, fulgerele frang”). O alta inscriptie in latina, intalnita foarte frecvent in Apus, este aceasta: „Laudo deum verum, plebem voco, congrego clerum; defunctos plango, fulmina fugo, festa decoro”, adica „Laud pe Dumnezeu cel adevarat, chem multimea, adun clerul; ii plang pe morti, alung fulgerele, infrumusetez sarbatorile”. Cu aceasta se arata toate utilizarile ce se dau clopotelor.

Sursa: ziarullumina.ro