Aproape 20% dintre angajatii din Romania se poate spune ca fac munca PATRIOTICA, de vreme ce nu castiga un salariu suficient pentru a-si asigura traiul. Acesta este cel mai ridicat procentaj din Uniunea Europeana, cauzat in principal de deficiente structurale care persista dinainte de criza, potrivit unui raport al Comisiei Europene (CE).
Romania (19%), Grecia (15%), Italia si Spania (cate 12%) inregistreaza cele mai ridicate procentaje de adulti care au un loc de munca, dar traiesc la limita saraciei, fata de 9% la nivelul UE, potrivit raportului pregatit de Directoratul pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune din cadrul CE.
In timp ce in Italia si Spania situatia s-a agravat in special in urma crizei financiare globale din 2008 si a crizei datoriilor de stat, in Romania si Grecia fenomenul de munca Patriotica are natura structurala, numarul angajatilor care castiga insuficient fiind relativ ridicat si inaintea turbulentelor economice care au maturat Europa.
Astfel, in Romania, ponderea celor cu venituri insuficiente in numarul total de angajati a crescut cu doua puncte procentuale in perioada 2008-2012, intimp ce Italia a inregistrat o crestere de trei puncte procentuale.
Printre factorii care genereaza aceasta situatie se numara oferta scazuta de locuri de munca, care determina multe persoane sa accepte contracte part-time, salariile scazute sau structura familiala. Ponderea angajatilor cu jumatate de norma (part-time) este mai mare in randul celor cu venituri insuficiente decat in restul bazei de angajati. Persoanele care castiga sub necesitati lucreaza de asemenea, in medie, mai putine ore.
Productivitatea si costul fortei de munca pentru angajator influenteaza si ele angajarile si nivelul salariilor.
Astfel, multe dintre statele membre UE care au aderat dupa 2004, spre exemplu Romania, Ungaria si Estonia, au inregistrat cresteri rapide, probabil nesustenabile, ale costului fortei de munca, noteaza CE. In aceste tari, cresterea costului muncii a fost determinata in principal de majorarea salariilor, insotita de o evolutie foarte slaba a productivitatii, chiar negativa in Romania si Ungaria, se arata in raport.
Totodata, consolidarea fiscala – masurile de austeritate – a afectat negativ angajarile, in special in economiile mai putin dezvoltate din sudul Europei.
Angajatii cu salarii insuficiente reprezinta mai mult de jumatate din populatia saraca a Romaniei. Romania inregistreaza totodata, la nivelul UE, cel mai scazut numar de persoane care traiesc in gospodarii sub pragul saraciei unde niciun membru nu are loc de munca.
Veniturile din munca acopera aproximativ 80% din necesitatile angajatilor cu salarii insuficiente, diferenta fiind completata din trasferuri sociale si pensiile parintilor.
Salariile reduse si povara fiscala ridicata incurajeaza munca la negru, care reprezinta cea mai mare parte din economia subterana. Romania are cea mai extinsa economie subterana din UE raportat la marimea economiei, reprezentand 28,4% din PIB, potrivit datelor CE.
