Mihai Razvan Ungureanu, SABOTORUL negocierilor pentru Tezaurul Romaniei de la Moscova

Mihai Razvan Ungureanu, recent uns consilier personal al noului presedinte al Romaniei, Klaus Iohannis, pe perioada cat a fost ministru de Externe a sabotat prin acte oficiale interne activitatea Comisiei pentru recuperarea Tezaurului Romaniei de la Moscova.

In acelasi timp, a intreprins toate demersurile posibile pentru transmiterea ilegala a Tezaurului Mostenirii Gojdu catre Ungaria. Mai mult: Emil Boc, premierul fostului presedinte Traian Basescu, a scos complet problema Tezaurului romanesc confiscat de rusi din Programul sau de Guvernare, dupa alegerile parlamentare din 2008.

Aceste informatii dramatice sunt cuprinse in volumul lui Ioan Scurtu, “Tezaurul Romaniei de la Moscova”, recent aparut la Editura Enciclopedica (Bucuresti, 2014). Profesorul Ioan Scurtu a fost, de la infiintare, in 2004, pana in 2012, cand si-a dat demisia, co-presedintele Comisiei Comune romano-ruse pentru studierea problemelor izvorate din istoria relatiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului depus la Moscova in timpul primului Razboi Mondial, pe scurt Comisia pentru Tezaur.

Practic, in paginile cartii sale de memorialistica ni se demonstreaza ca, dincolo de declaratiile cu iz patriotard, in aceasta perioada, de 10 ani, cat a fost presedintele Romaniei, Traian Basescu s-a exprimat in privinta Tezaurului Romaniei din Rusia doar in termeni lacsi, de tipul unei batai pe umar si a unei glume la o receptie.

Glumitele lui Basescu si blocajele lui Ungureanu, urmate de cele ale succesorilor sai, fideli liniei cotroceniste sau tariceniste, Adrian Cioroianu, Lazar Comanescu (si acesta numit consilier la Palat), Cristian Diaconescu, Catalin Predoiu, Teodor Baconschi si apoi, din nou, in Guvernul Ungureanu, Cristian Diaconescu, profesorul Scurtu le-a simtit pe propria-i piele. in plan diplomatic, acestea au produs un inghet total. De unde a fost dirijat acest inghet? Daca ar fi sa urmam indiciile meteorologice uzuale, valabile in acest caz si in plan informativ-politic, am ajunge usor la sursa. Oamenii, si mai ales politicienii, ca sa nu mai vorbim si de comandantii supremi, se judeca dupa fapte, nu dupa vorbe.

Este tragic sa constati ca puterea din Romania ultimilor 10 ani, in ciuda fumigenelor provocatoare anti-rusesti, a deservit, in fond, interesele Rusiei, cel putin in privinta recuperarii unui bun national pentru care Ceausescu, de exemplu, nu a ezitat sa se contreze direct cu Brejnev. Faptele, cuprinse cu amanunte in volumul profesorului Scurtu, vorbesc de la sine.