Acasă Sanatate Mananci pate de ficat din supermarket? Un nutritionist roman da cartile pe...

Mananci pate de ficat din supermarket? Un nutritionist roman da cartile pe fata despre acest produs!

Urmareste-ne pe Facebook pentru cele mai importante stiri

Asociatia Pro Consumatori (APC) a achizitionat, in prima parte a lunii iunie, 82 de sortimente de pate de ficat din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri), in vederea realizarii unui studiu prin care sa atraga atentia in ceea ce priveste continutul acestui tip de produs si potentialele efecte asupra sanatatii consumatorilor.

Astazi folosim diferite conserve, chiar daca nu suntem in stare de razboi. Cumparam conservat, uitand ca inauntru nu este ce scrie pe eticheta. Sau este, dar trebuie sa citim atent, o conserva de carne nu inseamna carne, o conserva tip pateu, nu inseamna ficat si tot asa.

Daca vrem sa mancam conservat, sau suntem nevoiti, cred ca ar trebui sa ne intoarcem la metodele de conservare ale bunicilor. Ei nu aveau cunostinte de nutritie, dar asa au pomenit din familie, din stramosi. La fum rece, la vant, fierte sau uscate, bucatele erau bune si sanatoase. De exemplu mie imi place pateul din ficat, dar cel facut in casa si consumat pe loc, proaspat. Din ficat de curcan, sau gasca cu tot felul de condimente proaspete. Nu acelasi lucru se intampla cu pateul de ficat din comert. Haideti sa luam un exemplu: conserva sterilizata de tip pateu, din carne de pui si de porc cu adaos de proteina de porc. Citesti eticheta cateva minute bune pana cand dai si de ficat, in rest piele de porc si faina de grau. Plus vreo doua E-uri, pentru gust, E 621 si E 250. Haideti sa le luam pe rand. E 250 sau Nitritul de sodiu, este folosit ca aditiv alimentar. Companiile din industria alimentara adauga nitrit de sodiu la anumite alimente cu un anumit scop.

Aceasta substanta este cancerigena si se adauga la carnea procesata, crenvusti si orice alt fel de carne care are nevoie de o culoare rosie sa arate „proaspata”. Nitritul de sodiu stabilizeaza culoarea rosie a carnii (formand, in combinatie cu mioglobina, un pigment de culoare rosie, nitrosomioglobina, care participa la pastrarea aspectului proaspat al produselor conservate).

Cu decenii in urma, conservarea carnii se facea cu sare, dar in mijlocul secolului 20, producatorii de produse alimentare au inceput sa foloseasca nitrit de sodiu. Desi astazi utilizarea combinelor frigorifice protejeaza consumatorii de botulism si bacterii, producatorii adauga inca nitrit de sodiu astfel incat carnea sa arate proaspata. in timpul procesului de digestie, nitritul de sodiu este transformat in nitrozamina si de aici incep problemele legate cancer. Nitrozamina este o substanta cancerigena, dar din moment ce nu este un ingredient din punct de vedere tehnic, prezenta sa nu trebuie trecuta pe ambalaj. Nitrozaminele sunt de asemenea regasite in produse alimentare care sunt murate, prajite sau afumate, in produse cum ar fi berea, branza, produse secundare de peste si fumul de tutun.

Glutamatul de sodiu (E621) a fost descoperit la inceputul secolului 19 in Japonia si este intens folosit in bucataria chinezeasca, japoneza si thailandeza. Acest aditiv este foarte folosit si in celelalte tari, ca potentiator de aroma in diverse alimente si condimente. Cele mai intalnite efecte ale glutamatului de sodiu sunt durerile de cap, amortirea membrelor, inrosirea fetei, constrictiile musculare, agravarea astmului si oboseala.

Aceste simptome formeaza un complex de simptome ce se numeste ‘Sindromul restaurantelor chinezesti’. Se numeste astfel pentru ca simptomele au fost observate dupa consumul de alimente din aceste restaurante ce folosesc glutamat din abundenta pentru a potenta aroma mancarurilor. Aceste simptome pot sa apara si din cauza crevetilor, alunelor si condimentelor din aceste mancaruri. in ceea ce priveste obezitatea, E621 probabil ca ajuta destul de mult datorita gustului irezistibil pe care il da alimentelor, in special celor de tip fast food. Glutamatul de sodiu nu se descompune in timpul gatirii alimentelor dar, ca toti aminoacizii, in prezenta zaharurilor si la temperaturi ridicate (prajire, coacere) rezulta reactii Maillard (brunificarea produsului). Aceste reactii au ca produsi de reactie substante cancerigene cum ar fi acrilamida, metil-glioxal, amine heterociclice.

Chiar daca situatia politica si economica internationala este instabila, nu cred ca ne pregatim de razboi. Lasati conservele pentru atunci cand nu avem alta optiune. Haideti sa mancam proaspat si simplu, din gradina si curtea micilor producatori. Asa ramanem sanatosi si ii ajutam si pe ei sa se sustina. Nu va departati de origini, un popor fara obiceiuri, istorie si trecut, nu are viitor.”Dr. Florin Ioan Balanica, Consultant Personal de Nutritie si Sanatate, Fondator „scoala Pentru Sanatate si Longevitate”, arata doctorulzilei.