LOCATIE Pasajul Macca-Villacrosse: O oaza de relaxare in centrul Bucurestiului

Cu o istorie de trei secole, Pasajul Macca-Villacrosse, fost sediu al primei burse de valori din Bucuresti, reprezinta astazi o oaza de liniste si relaxare in centrul Bucurestiului, locul magazinelor de alta data fiind luat de restaurante si cafenele.

In pasaj, situat pe Calea Victoriei, vei gasi un bar oriental (Valea Regilor), unde se fumeaza narghilea si se bea cafea egipteana, cafeneaua Blues Cafe, un bistro, un club (Opium Stage), un restaurant chinezesc, un bar de degustat vinuri, o bijuterie de lux, un amanet si un magazin numismatic.

Bistro-ul Vilacrosse este un loc intim, placut, unde se asculta numai muzica romantica si se servesc preparate ardelenesti cu accente din bucataria ungureasca, renumita pentru mancarea predominant picanta si pentru extraordinarele dulciuri „de casa”.

Blues Cafe este faimoasa datorita numeroaselor solicitari pentru filmari de videoclipuri sau reclame, insa muzica blues confera localului farmec si autenticitate.

Noile spatii comerciale au revitalizat acest colt din centrul Bucurestiului.

Istoric

La intersectia dintre Podul Mogosoaiei (actuala Calea Victoriei) si Strada Lipscani se afla in prima jumatate a secolului al XVIII-lea Hanul Campineanu, proprietar fiind Comandirul de batalion Ioan (Iancu) Campineanu (1798 – 1863). Dupa moartea parintilor sai, el isi vinde partea sa de avere, constand din hanul Campineanu, situat pe podul Mogosoaiei in mahalaua Doamnei, peste drum de casele baronului Stefan Meitani (azi prefectura politiei).

Cumparatori erau Petrache (Petros) Serafim si fratele sau Dr. Ioan Serafim. Petros Serafim fusese dragoman (traducator) pe langa ambasada Frantei la Constantinopol. In 1812 el fusese trimis ca talmaci pe langa Napoleon Bonaparte, in timpul campaniei sale din Rusia. Dupa infrangere, a avut intentia de a se intoarce la Constantinopol, dar s-a oprit la Bucuresti, unde s-a insurata cu o romanca, Maria, cu care a avut cinci fete. Fratele sau, Dr. Ioan Serafim, doctor in medicina la Paris, s-a stabilit si el la Bucuresti, pe langa fratele sau si s-a distins in lupta contra holerei din 1831.

Click pe aceeasi tema:  Schelete umane, descoperite pe Soseaua Cotroceni din Bucuresti!

In 1843, Xavier Villacrosse, un arhitect catalan care isi facuse studiile in Franta si care fusese numit arhitect sef al orasului Bucuresti s-a insurat cu Polixenia fiica dragomanului Petros Serafim. Acesta si-a impartit averea, partea din spre Strada Caraghiorghevici (azi strada Eugen Carada), care cuprindea hanul, fiind data ca zestre fiicei sale Polixenia. Hanul, numit acum hanul Vilacrosse, a functionat ca atare pana la realizarea pasajului.

Ulterior, partea centrala a terenului din spre podul Mogosoaiei, aflata in fata casei Meitani (actuala prefectura a politiei) a fost vanduta Societatii Filarmonice, care voia sa construiasca aici palatul Filarmonicii. Palatul urma sa aiba la mijloc si o sala de teatru. Proiectul a cazut din cauza opozitiei agentului consular rus. Terenul a fost cumparat de un antreprenor ungur, care a construit aici hotelul „Stadt Pesht” cu 9 camere la etaj, iar la parter cu o cafenea cu „santan”.

La sfarsitul secolului, hanul Villacrosse a fost demolat fiind inlocuit cu un ansamblu de cladiri mai moderne. Intre aceste cladiri s-au construit pasaje acoperite dupa modelul pasajelor care existau in alte orase din Europa si care incepusera sa apara si in Bucuresti. Deoarece partea centrala era ocupata de Hotelul Pesht, pe care proprietarul a refuzat sa il vanda, pasajul a fost executat cu doua aripi in jurul celor doua laturi ale hotelului.

Pasajul, acoperit cu sticla si in forma de potcoava alungita, proiectat de arhitectul Felix Xenopol, a fost terminat in 1891. El are doua ramuri care pornesc din Calea Victoriei, care se unesc inainte de iesirea in strada Eugen Carada. Ramura dinspre strada Lipscani a fost numit pasajul Villacrosse, in amintirea arhitectului catalan roman, Xavier Villacrosse care fusese arhitect sef al Capitalei in anii 1840 – 1850, iar cel de al doilea pasajul Macca dupa numele lui Mihalache Macca, cumnatul constructorului pasajului.

Click pe aceeasi tema:  Red Hot Chili Peppers intr-un concert de zile mari la Bucuresti pe Arena Nationala

Pasajul avea menirea de a lega Banca Nationala de cea mai intens circulata artera comerciala din acea vreme. In acelasi timp pasajul avea la parter locuri pentru mici magazine. Pasajul a fost acoperit cu sticla galbuie, dand un aer de intimitate si confort, Pasajul mai avea si un rol pragmatic, de a evita aglomeratia dintre cele doua artere comerciale importante ale Bucurestilor Calea Victoriei si Strada Lipscani.

La intrarea din spre strada Eugen Carada este realizat un portal monumental. De asemenea cladirile din pasaj sunt prevazute cu ornamente din stuc. Rotonda de dupa intrare are un acoperis vitraliu de sticla.

Hanul Campineanu la anul 1838 sufera din cauza cutremurului cateva avarii majore si este renovat in parte construind o intrare din Str.Doamnei nr.4, aceasta permitand intoarcerea trasurilor cu musterii, acestia traversand o zona cu pravalii de lux, propietatea lui M. Macca, invecinate cu hanul cu acces numai din str. Victoria. M.Macca era ginerele lui P.Serafin casatorit cu Anastasia Serafin.

Dupa anul 1846 constructia sufera modificari spre Eugen Caranda colt cu Lipscani. In data de 9 Martie 1891, M.Macca face o cerere pentru eliberarea unei autorizatii de constructie pentru un pasaj, constructii realizate in curtea lui cu un aliniament pe mijloc, cerand deschideri si la Calea Victoriei prin doua puncte, autorizatia fiind aprobata in 3 aprilie 1891.

Scopul principal al pasajului era de a crea spatii comerciale la parter. Pe langa aceasta, pasajul Macca-Villacrosse a fost sediul primei burse de valori din Bucuresti, inainte de constructia cladirii bursei de pe Strada Bursei. In anii regimului socialist, pasajul era cunoscut sub denumirea de pasajul „Bijuteria”, dupa numele magazinului cu acest nume de pe Calea Victoriei.









spre