Prima saptamana dupa Paste, cunoscuta si sub denumirea de Saptamana Luminata, are o semnificatie aparte. Potrivit credintei populare, in acest interval, de la inviere pana la Duminica Tomei, Raiul este deschis.
Astazi, vineri din Saptamana Luminata, poarta numele de Vinerea Scumpa sau Fantanita. Este sarbatoarea Izvorului Tamaduirii.
Vinerea Scumpa este in contrast direct cu Vinerea Neagra sau Vinerea Mare, de dinaintea Pastelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fantana care avea apa doar in Vinerea Scumpa, caci acea apa era datatoare de viata.
Credinciosii vin in aceasta zi la biserica pentru a lua parte la slujba de sfintire a apei, cunoscuta si sub numele de Aghiasma Mica, ce poate fi bauta tot timpul anului, nu ca apa de la Botobeaza, care are un ritual de folosire mai restrictiv.
Sarbatoarea isi trage denumirea de la o minune savarsita de Maica Domnului prin apa unui izvor cu putere tamaduitoare, descoperit, prin mijlocirea Fecioarei Maria, de Leon I (457 – 474), cu putin timp inainte de a ajunge imparat, scrie observator.tv.
Potrivit traditiei, Leon se plimba printr-o padure din apropierea Constantinopolului. Acolo el intalneste un batran orb care ii cere sa-i dea apa si sa-l duca in cetate. Leon va cauta in apropiere un izvor, dar nu va gasi.
La un moment dat, a auzit-o, insa, pe Maica Domnului spunandu-i: „Nu este nevoie sa te ostenesti, caci apa este aproape! Patrunde, Leone, mai adanc in aceasta padure si luand cu mainile apa tulbure potoleste setea orbului si apoi unge cu ea ochii lui cei intunecati”.
Leon va gasi astfel un izvor din care ii va da orbului sa bea. ii va spala fata cu aceasta apa, iar orbul va incepe sa vada. Dupa ce a ajuns imparat, Leon a construit langa acel izvor o biserica numita „Izvorul Tamaduirii”, inchinata Maicii Domnului.
Mai tarziu, imparatul Justinian (527-565), care suferea de o boala grea, s-ar fi vindecat dupa ce ar fi baut apa din acest izvor.
Ca semn de multumire, el a construit o biserica si mai mare. Aceasta biserica a fost distrusa de turci in 1453, la caderea Constantinopului. De-a lungul timpului, apa acestui izvor ar fi vindecat multe boli si ar fi tamaduit diferite rani si suferinte.
Casele credinciosilor, stropite de preoti cu apa sfintita, de Izvorul Tamaduirii
Alaturi de Mantuitor, care se arata in aceasta saptamana ca izvor al vietii si invierii, Maica Domnului apare ca ocrotitoare a vietii si „Izvor al tamaduirilor”. in aceasta zi, dupa Sfanta Liturghie, in biserici, si uneori la fantani si izvoare, se savarseste slujba sfintirii apei, cunoscuta si sub numele de Aghiasma Mica, dupa o randuiala speciala.
in unele parti din tara, preotii merg si stropesc casele credinciosilor cu aceasta apa sfintita.
in vorbirea populara, aghiasmei i se mai spune si aiasma. Cuvantul aiasma vine de la iazma, care are sensul de „aratare urata si rea, naluca, vedenie”. in legatura cu acest sens, contrar sensului originar de „apa sfintita”, ar fi urmatoarea explicatie: Dupa ce preotul a sfintit apa, ii stropeste pe credinciosi in timp ce se canta troparul: „Mantuieste, Doamne, poporul Tau, si binecuvinteaza mostenirea Ta, biruinta binecredinciosilor crestini asupra celui potrivnic daruieste, si cu crucea Ta pazeste pe poporul Tau”.
Astfel, s-a retinut in popor ca scopul urmarit prin aiasma este de a alunga „aratarea urata si rea”, adica duhul cel rau.
Izvorul Tamaduirii – Traditii si obiceiuri
in ziua de Izvorul Tamaduirii, tinerii adolescenti din anumite zone ale tarii obisnuiau sa faca legamantul juvenil – in casa, in gradini sau in jurul unui copac inflorit.
Persoanele ”legate”, verii, surorile, fratii, fratii de cruce se intalneau anual sau dupa casatorie, la Rusalii. Dupa incheierea legamantului, ei se comportau unii fata de ceilalti ca adevarati frati si surori. in traditia populara, se crede ca bolnavii care respecta ritualul si beau apa sfintita din ziua praznicului dimineata, inainte de micul dejun, se inzdravenesc. De asemenea, cu Agheasma Mica se stropesc toate camerele din casa.
Se mai spune in popor ca, in aceasta zi, apele sunt mai zgomotoase si mai zbuciumate. De aceea, zgomotul apei ii ajuta pe fantanari sa gaseasca mai usor o sursa de apa.
Femeile nu trebuie sa spele sa calce sau sa croiasca imbracaminte, pentru ca se spune ca lucrul facut in ziua sfanta nu va fi de folos si nu va fi terminat niciodata.
Tot in aceasta zi, gospodarii arunca apa sfintita peste vitele de povara, pentru ca ele sa fie sanatoase si sa lucreze cu spor la muncile agricole. Se stropesc cu apa sfintita in ziua praznicului si gradinile si livezile, pentru a fi un an rodnic. Totodata, oamenii cred ca acest ritual protejeaza recoltele de distrugerile provocate de grindina.