Ipoteza care rastoarna tot ce stiai despre istoria noastra! Romanii locuiau pe teritoriul actual al Ungariei inainte de venirea maghiarilor!

La venirea triburilor maghiare in Panonnia, vechile cronici spun ca actualul teritoriu al Ungariei era locuit de slavi, bulgari si de o populatie numita „pastori ai romanilor”. O parte a istoricilor romani este convinsa ca este vorba de populatii romanesti. Cu alte cuvinte, inainte de cucerirea maghiara, Pannonia ar fi fost locuita de neamuri stra-romanesti.

In secolul al IX-lea d HR, in Europa evului intunecat sosea o noua populatie de calareti razboinici. Era vorba de razboinicii maghiari, in traducere „copiii pamantului”, neamuri fino-ugrice, venite gradual din stepele Asiei si asezandu-se catre mijlocul secolului al IX-lea impinsi mai ales de pecenegi intre raurile Nistru si Prut. Maghiarii erau condusi la acea vreme de capetenia Arpad, erau nomazi si traiau din cresterea vitelor. Erau renumiti arcasi calare, atacand din goana calului, evitand infruntarile de lunga durata si corp la corp. „Ei lupta mai ales cu sageti pe care stiu sa le arunce cu dibacie din arcurile lor de lemn.

Nu se pricep a lupta intr-o ordine de bataie sau a asedia cetati; adeseori se prefac a fugi pentru a insela pe dusman. Nu tin mult timp la lupta, astfel, daca staruinta lor in bataie ar egala furia primelor ciocniri, ar fi de neinvins. Se hranesc aproape in chipul fiarelor salbatice, cu carne cruda si cu sange”, spunea despre maghiari abatele Regino in secolul al X-lea. Aceste triburi au fost folosite de bizantini contra bulgarilor tarului Simion, in 895, cand prada cumplit Bulgaria si ii bat pe oamenii tarului in trei batalii. tarul Simion se razbuna si trimite pecenegii contra maghiarilor. Acestia din urma sunt alungati si pleaca intr-o fosta provincie a imperiului roman, numita Pannonia. Ajung aici in 896 si descopera o populatie mixta de slavi, bulgari si in special pe misteriosii „pastori ai romanilor”, transmite adevarul.

Pannonia, adica uriasa campie pe care se intinde Ungaria de astazi, in secolul al IX-lea era sub influenta regatului franc. Era organizata in cnezate si ducate slave, conduse de boemi, vasali ai francilor. Cel putin asta o arata si cronica lui Rudolf din Ems. Populatiile aflate insa pe teritoriul Pannoniei sunt descrise atat de cronicarii unguri, cat si de slavi. Astfel, la sosirea ungurilor in Pannonia, in 896 acestia gasesc aici slavi, partial bulgari si vlahi numiti „pastori ai romanilor” intinsi pe toata suprafata fostei provincii romane. Iata, de exemplu, ce spune despre populatiile din Pannonia la sosirea maghiarilor cronicarul Anonymus, un secretar al regelui Bella al II-lea dupa Constantin C. Giurascu in lucrarea sa „Gesta Hungarorum”. „Ca aceasta tara o locuiesc slavii, bulgarii si blachii, adica pastorii romanilor. Fiindca, dupa moartea lui Attila, pamantul Pannoniei romanii ii ziceau ca este pasune, fiindca turmele lor pasteau in tara Pannoniei. si cu drept cuvant se spunea ca pamantul Pannoniei ar fi pasunile romanilor, fiindca si acum romanii pasc pe mosiile Ungariei”, arata Annonymus.

Click pe aceeasi tema:  Suleyman Magnificul, ce trebuie sa stii despre "sultanul iubirii"

Consideratia nu este singulara, fiind intalnita si la un alt cronicar ungur, Simon de Keza, dar si in cronica ruseasca a lui Nestor. „Se apucara (n.r.- ungurii) sa lupte cu valahii si cu slavii care locuiau acele tari”, se arata in respectiva cronica. tot la Anonymus, dar si in alte jurnale de calatorie medievale, se vorbeste despre „pastorii romanilor” sau de „romani” alungati de maghiari din Pannonia, Anonymus povestind o intamplare prin care o garnizoana „romana” era alungata din castrul ”Beszprem”, situat undeva in vestul Pannoniei. ”A patra zi insa au ajus la fortareta Bezprem. Atunci Usubu si Eusee, oranduindu-si armata impotriva soldatilor romani ce pazeau fortareata Bezprem, au inceput sa lupte cu indarjire”, se arata in cronica lui Anonymus. Misteriosii „romani” sau „pastori ai romanilor”, despre care se vorbea la aproape 500 de ani de la caderea Imperiului Roman de Apus, au declansat aprigi dispute in randul istoricilor.

Istoricii romani, dar si unii germani si chiar maghiari sunt de parere ca „pastorii romanilor” si „romanii” de pe teritoriul Pannoniei erau populatii stra-romanesti care convietuiau cu slavii si migrasera dupa retragerea aureliana in aceste zone mai ferite ale imperiului pana la invazia hunilor si mai apoi a avarilor. De altfel, cronicarii dau indicii. Anonymus le spune” blachi” adica „vlahi”, termen german preluat si de slavi si unguri sub forma „olahi”, atribuit populatiilor romanesti. Acelasi lucru o arata si Simon de Keza, dar mai ales cronica lui Nestor. Istoricii romani sunt ferm convinsi ca misteriosii „pastori ai romanilor din cronici” sunt valahi, iar acestia ocupau nu doar actuala Transilvanie, dar si portiuni din teritoriul Ungariei de astazi, fiind alungati de triburile maghiare. „in partea de rasarit a campiei de o parte si de alta a Tisei, ungurii au dat peste stramosii nostrii care se indeletniceau pe langa agricultura si cu cresterea vitelor. De aceea ei si sunt amintiti in cronicile unguresti ca «pastori ai romanilor»”, preciza in „Istoria romanilor”, Constantin C. Giurascu.
Gheorghe Popa Lisseanu, istoric si filolog roman, sustine chiar ca aceste comunitati romanesti au ramas o parte si dupa cucerirea maghiara a Pannoniei si continuau sa ocupe spatii intinse chiar in zona lacului Balaton. Mai mult decat atat, istoricul roman spune ca multe nume de locuri amintesc inca de comunitatile romanesti din Pannonia. Acesta descoperise in perioada interbelica, in colectia de documente a lui G Fejer, numeroase denumiri de sate, munti si ape din Ungaria medievala, mai precis in secolele X-XII, cu rezonante romanesti sau slavo-romanesti. „si ceea ce este mai extraordinar este faptul ca urme de localitati si de populatiune romaneasca se constata chiar in centrul Pannoniei, in jurul lacului Balaton”, preciza G. Popa Lisseanu intr-un articol din 27 octombrie 1930. Este vorba in special de numele de localitati Mikola, Rodusna, Culun, Capul Petri, Simighiun, Pascu, Genusara, Bab, Ursa sau Lupa. Totodata, intr-un document manastiresc din 1211 al unui asezamant monahal din Ungaria sunt pomenite nume romanesti, dupa parerea istoricului, purtate de personalul manastirii: Foca, Radu, Florian, Micu, Bob, Gelu samd. Popa Lisseanu descopera, dupa cum arata intr-un articol ulterior din acelasi an, zeci de sate romanesti ramase in Ungaria medievala si sustine ca populatiile stra-romanesti au stapanit alaturi de slavi si Pannonia, nu doar Transilvania, la momentul venirii ungurilor. Printre argumene se afla si pomenirea unui castru de catre cronicarul Anonymus, pe locul Veszpremului de mai tarziu, aparat de ”romani” contra ungurilor in secolul al X lea d. HR. „Dar, romanii din Panonnia, numiti de cronici si de celelalte izvoare istorice medievale vlahi, nu sunt pastori nomazi.

Click pe aceeasi tema:  Al Bano si Romina au primit o veste SOC: Fiica lor traieste, dupa 17 ani de la disparitia sa! Vezi VIDEO

Ei sunt ostasi, ei sunt aparatori de cetati romane, fiind numiti, unii dintre ei, chiar principes si cu care maghiarii au avut sa poarte lupte inversunate. Acesti romani se gaseau peste tot locul in fosta Ungarie, atat in tinuturile Pannoniei, cat si in cele ale Daciei, si ei reprezinta continuitatea romana in apus, dupa cum daco-romanii reprezinta continuitatea romana din rasarit”, preciza Popa Lisseanu. Cat despre prezenta romanilor in Transilvania, istoricii romani spun ca nu exista dubii. De altfel, vlahii sunt pomeniti alaturi de slavi sub stapanirea lui Gelu in zona Somesului sau sub conducerea lui Menumorut pe valea Crisurilor. Totodata, vlahii lupta alaturi de bulgari, dupa cum arata tot Anonymus sub conducerea lui Glad. Aceeiasi vlahi sunt pomeninti de „Cantecul nibelungilor” sub conducerea unui duce numit Ramunc. La aceste mentiuni se adauga si acelea ale lui Jansen Enikel in secolul al XIII lea, care-i plaseaza in zona Transilvaniei, dar si cele din cronicile lui Rudolf din Ems, Ottocar de Styria sau Gotifredus din Viterbo din secolul XII.

spre