După zece ani Statul nu poate recupera peste un miliard de dolari din creanţele Bancorex. Autorităţile invocă legislaţia defectuoasă, prescripţia creanţelor dar şi argumente hilare, precum lipsa banilor pentru deplasări, plicuri poştale şi timbre. De la începerea procedurilor de recuperare a creanţelor Bancorex, statul încercă încă să recupereze 1,1 miliarde dolari de la 647 firme. Situaţia nu s-a îmbunătăţit nici în intervalul ianuarie 2009-septembrie 2011.
Procesul de recuperare a creanţelor fostei bănci de comerţ exterior trenează din 1999, când Guvernul a decis fuziunea prin absorbţie a Bancorex de către Banca Comercială Română, ca soluţie de salvare a Bancorex, cea mai mare bancă de la acea vreme.
Drepturile şi obligaţiile BCR rezultate din activitatea desfăşurată de Bancorex până la radierea din Registrul Comerţului au fost preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB), transformată ulterior în Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), instituţie care a fost mandatată de Guvern să recupereze credite neperformante în valoare totală de 1,7 miliarde dolari contractate de la Bancorex de 959 societăţi comerciale.
Guvernul nu a reuşit în această perioadă să încaseze decât 725.882 dolari din recuperarea creanţelor neperformante preluate de la Bancorex.
Activitatea de valorificare a creanţelor din portofoliul AVAS a fost afectată de o serie de greutăţi provenite din cauze externe, care exced atribuţiilor şi competenţelor AVAS, dintre care exemplificăm: lipsa fondurilor pentru efectuarea deplasărilor în teritoriu pentru identificarea bunurilor debitorilor, instituirii de sechestre, afişări de titluri executorii şi lipsa sumelor necesare transmiterii corespondenţei în termen (comunicări de titluri executorii, ordine de poprire, corespondenţă specifică desfăşurării licitaţiilor publice), ceea ce poate atrage prescrierea titlurilor executorii, anularea licitaţiilor publice şi răspunderea materială, penală şi civilă a executorilor
arată autorităţile.
În 2009, preşedintele AVAS, Mircea Ursache cerea declasificarea documentelor gestionate de fosta Bancă Română de Comerţ Exterior (Bancorex) între 1968 şi 1989, care includ, printre altele, planurile de import-export ale României sau balanţele de venituri şi cheltuieli ale populaţiei din perioada respectivă.
AVAS a considerat că este necesară declasificarea tuturor documentelor gestionate de fosta Bancă Română de Comerţ Exterior în perioada 1968-1989. După cum ştiţi, în aceea perioadă erau clasificate ca secrete de stat planurile de import-export ale României, balanţele de credit şi plăţi centralizate, planul valutar şi rapoartele asupra îndeplinirii lor, balanţele de venituri şi cheltuieli băneşti ale populaţiei, stadiul tratativelor pentru importuri şi exporturi. Sigur că pentru istorici şi cei care-şi fac astăzi doctorate este un lucru deosebit şi cred că opinia publică are nevoie să cunoască,
spunea fostul preşedinte AVAS, Mircea Ursache.
VEZI LISTA debitorilor Bancorex
VEZI Dosarul Bancorex aşa cum a fost preluat de Transparency International (sursa: CRJ)
